Fantazia (one shot) [+18]

1. Clientul logodnicului meu (I)

cap 1.

Nu mai merge. Relația asta nu mai merge.

Îmi trec mâinile prin păr disperată că sunt prinsă la mijloc în această situație complicată. Cu fiecare zi care trece sunt tot mai măcinată de un sentiment care mă apasă. Sunt tot mai neferictă alături de el. De logodnicul meu.

Suntem împreună de aproape 3 ani și ne-am logodit acum jumătate de an. Dar nu știu de ce am acceptat.

Poate că din obișnuință sau din cauza faptului că sora mea mai mare și mai răutăcioasă îmi spunea mereu că eu nu o să îmi găsesc pe cineva mai bun ca el, pentru că sunt prea pretențioasă, așa că m-am agâțat de iluzia că Jack este cel potrivit.

Dar nu este. Și doar eu știu acest lucru, toți ceilalți fiind foarte încântați de direcția pe care relația noastră o urmează. Sora mea în sfârșit mă tratează ca pe o egală să nu mai îmi atacă stilul de viață, spunând că în sfârșit mă fac și eu femeie serioasă la casa mea.

Ce dracu' vrea sa însemne asta? Să fiu măritată cu un bărbat care face dragoste cu mine o dată pe lună, pentru că în restul timpului este prea obosit când vine de la birou? Să stau cuminte acasă cu mâncarea gătită, sperând că într-o zi o să se sature de această rutină și o să vrea să ieșim și la un restaurant? Iar în câțiva ani să fac un copil pe care o să îl cresc aproape singură, pentru că el mereu va pune servicul pe primul plan?

Nu pot... Nu mai pot... Trebuie să am o discuție serioasă cu el, pentru că în același timp, nu vreau să renunț. Este un om bun, doar că pare că a iutat să îmi arate că mă iubește.

Trebuie să discut cu el, în speranța că vom găsi o soluție de a ieși din această rutină care mă distruge din interior, și nici măcar nu am programat nunta. De ce nu am facut asta? Pentru că el este foarte ocupat și obosit să ne ocupăm momentan de organizare, cel puțin acum când lucrează foarte mult pentru a obține o promovare importantă, dar adevărul este că nici eu nu am insistat, probabil simțind că nu e momentul.

Sau că nu e persoana potrivită.

Ceva din mine încă speră că până voi face pasul decisiv cu Jack, dacă îl voi face, cineva mă va lua de mână și mă va scoate din această relație, care devine tot mai toxică în acest ritm, și îmi va arăta că în viața asta poți să ai parte de dragostea adevărată fără să faci un compromis atât de mare, de a te mulțumi cu ceva "ok". În dragoste trebuie să fie "WOW".

Dar poate că asta e doar gândirea mea romantică, pentru că citesc prea multe cărți de dragoste, iar realitatea nu este chiar așa. În viața reală nu există nici un Mr. Darcy, Christian Grey sau Edward Cullen.

Așa trece fiecare zi din viața mea, oscinlând între a pune punct relației cu Jack, până nu este prea târziu, sau a continua în același ritm, sperând că într-o zi lucrurile se vor schimba. Oricum trebuie să am o discuție cu el dar... nu am curaj. Știu că îl va supăra, poate că mă va convinge să continuăm și mi-e frică că nu voi face decât să mă învârt în cerc. Așa că găsesc scuze în fiecare zi, până când voi avea curaj să fac acest pas.

Azi cu atât mai puțin nu am cum să discut cu el, pentru că în mai puțin de două ore trebuie să mergem la o petrecere dată de un client de-al lui foarte important. În ultima săptămână mi-a repetat în fiecare zi cât de importantă este relația cu acest client, de ea depinzând foarte mult promovarea mult dorită.

Așa că toată săptămâna am răbdat în tăcere și am încercat să îi ofer confortul dorit.

Petrecerea se întinde pe toată durata zilei, aproape. În primă fază vom lua prânzul împreună cu clientul și câteva persoane, urmând ca restul după-amiazii să o petrecem la piscină alături de mai mulți invitați. Așa că trebuie să am la mine două ținute și un costum de baie, totul având loc în jurul piscinei acestui client.