Kol

•Capitolul 26•

                     Îmi place să te surprind.

Seara trecută a fost una...una. Nu o să îi uit niciodată fața celui care m-a abuzat. Dacă Kol nu ar fii apărut,nici nu vreau să mă gândesc la ce s-ar fi întâmplat. Îmi e scârbă,pur și simplu. Mi-am făcut baie de 10 ori până acum și tot mă simt murdară. Mamei nu i-am spus nimic,oricum nu are ce să îmi facă. Doar o să sufere așa că nu are rost. Kol încercă să mă facă să uit,să mă facă să mă simt bine în pielea mea,însă..e greu.
-Te-ai trezit?
-Da mamă,poți intra.
-Scumpo,s-a întâmplat ceva?
Se pune pe canapeaua micuță și îmi ia mâna în a ei.
-Nu,nu. E totul bine.
-E vorba de Kol?
-Nu mamă,e totul bine. Ți-am ascultat și respect părerea,chiar dacă nu sunt de acord.
-Scumpo,ți-am explicat..
-Eu trebuie să plec,am o grămadă de treaba la bucătărie. Ne vedem mai târziu.
Și ies repede din cameră. Acum ar fi început iar cu vârsta,cu banii și tot așa. Iar în momentul ăsta,am o problemă mai mare pe care nu știu cum să o rezolv.
-Tu ce cauți aici?Nu ar fii trebuit să lucrezi deja?
Minunat blondo. De tine îmi era cel mai dor.
-Ba da,îmi cer scuze,dar am avut probleme personale.
-Arăt ca și cum mi-ar păsa?
Și râde. Dar un râs batjocor. Minunat,chiar minunat. După toată povestea cu animalul acela,acum vine altul pe capul meu. O scorpie de data asta.
-Nu o să se mai repete. Promit.
-Nu mă interesează promisiunile tale,ai înțeles? Nu mă interesează nimic legat de tine. Absolut nimic.
Tac. Ce pot face altceva? Nimic. Doar ...tac.
Se întoarce pe tocurile ei albe,subțiri, și pleacă. Ce mă enervează mersul ei,de fapt,mă enervează ea toată.
Merg spre bucătărie unde văd tonele de vase care trebuie spălate. Allison se ocupa să le spele însă m-a rugat astăzi să le spăl eu fiindca avea programare la doctor. Îmi prind părul într-un coc,îmi pun un șorț special,mănușile specifice și încep. La primele douăzeci de farfurii nu am probleme,însă,apoi începe să mă doară spatele. Tot felul de gânduri îmi pun stăpânire pe rațiune. Tot felul de gânduri...de ieri. Nu îmi pot scoate întâmplarea asta din cap. Nu pot. Din greșeală,îmi alunecă o farfurie și cade,spărgându-se. Mă opresc,îmi pun un pahar cu apă și mă așez pe un scaun. Mâinile îmi tremură și a început să mă ia amețeala. Las paharul pe masa și mă ridic mergând spre ieșirea din bucătărie. Mă țin de pereții bucătăriei și când ajung la ușă,îmi revin,din fericire. Continui să spăl vasele și după ce termin merg în camera mea pentru a sta puțin liniștită. Nu știu ce mi se întâmplă dar sper să îmi treacă mai repede fiindca nu îmi place senzația. Cât închid puțin ochii în speranța să uit totul,primesc un mesaj de la Kol.

-Ai treabă,iubire?
-Doar ce am luat o pauză și sunt în camera mea.
-Hai,pregătește-te.
-De ce?
-Te duc undeva. În 15 minute să fii la locul de întâlnire.
-Dar mai am treabă,nu pot să plec.
-Am vorbit cu Monica și nu mai ai nimic de făcut azi. Ți-a eliberat programul.
-Atunci..Bine. Mergem.

Las telefonul la încărcat și mă îndrept spre șifonier. Îmi iau o pereche de blugi negrii cu un tricou gri,iar părul îl las desfăcut și în picioare îmi iau uzualii mei teneși. Apuc cu mâna dreaptă telefonul de pe măsuță ,apoi ies.
-Mama,eu ies puțin.
-Cu cine?
-Mama..
-Oricum te duci,indiferent de parerea mea.
-Ți-am spus că te înșeli în privința lui! De ce nu vrei să mă înțelegi?
-Tu nu vrei să mă înțelegi pe mine. Și până la urmă,îți pot interzice să te vezi cu el. Dar vreau să vezi ce greșeală faci.
-Bine mama.
Și ies din camera închizând ușa în urma mea.
Nu o să înțeleagă niciodată. Nu vrea să înțeleagă.
Când ies îl văd pe al meu stând rezemat de capota mașinii. Mă vede și vine să mă ia în brațe.
-Arăti minunat iubire.
-De la un tricou și o pereche de blugi?
-Tu arăți minunat în orice.
-Asta a fost foarte drăguț.
Urcăm în mașină,jar liniștea ne vine în vizita. Decid să deschid un subiect sensibil care nu ne place însă trebuie să îl deschidă cineva.
-Părinții tăi? Ce au spus?
-Nu mă înteresează ce au spus.
-Deci nu au spus ceva de bine.
-Mama s-a supărat că am mințit-o.
-Nu că de fapt eu sunt o săracă.
Râd puțin în ciuda fiindcă știu că e adevarat ceea ce spun.
-Te rog să nu îmi strici dispoziția.
-Dar ce am facut?
-De ce vorbesti asa? Nu stiu ca nu îi place și nu îmi pasă. Noi suntem împreună si asta e tot ceea ce contează.
Îmi ia mână în a lui și mi-o sărută.
-Nu știam că ești așa galant.
-Îmi place să te surprind.

Nu înțeleg de ce nu mai primesc notificări de la wattpad! Asta nu îmi place. O să mă mai uit și poate o aș își revină. Ma bucur ca primesc cat mai multe comentarii,așa pot să vă aflu parerea!