Kol

•Caputolul 33•

Guess who is back

În viața,întâlnești oameni care sunt de fapt o lecție,altii sunt făcuți să rămână iar alții sunt un test. Cei mai mulți,ne dezamăgesc și ne lasa cand ne este cel mai greu,cand avem cea mai mare nevoie de cineva. Nu neaparat de ei,doar..De cineva. Oamenii nu sunt corecți pentru ca viata nu e corecta din pacate,cu toții trecem prin testele vieții fara sa ne dam pe moment seama de greseli. Nu stiu sa va zic daca Kol este de fapt o lectie,un test sau o persoana menită să ramana in viata mea. Nu pot sa va zic asta,nu acum cel putin. Tot ce stiu este ca acum am nevoie de el,asa ca momentul cu "activitatea lui" pe retelele de socializare,va fi, in timp,descoperit în adevărata sa claritate. Nu stiu nimic sigur acum,asa ca nu pot sa pun punct unei relatii ce doar ce a început si de ce nu,poate ar avea o continuare captivantă.
Ma aflu acum in camera mea. Pe cine păcălesc,nici macar nu e camera mea. E camera hotelului,camera lui. Stiu ca mai am lucruri de facut dar..in acest moment vreau doar sa imi fac ordine în gânduri fiindca valul a început să capete proporții. Uneori ma gandesc,oare cum ar fi fost sa am tot ce imi doresc? Sa nu fie nevoie sa ma chinui nici eu nici mama iar ...acea ființă care a participat la "crearea mea" sa nu ne fi afectat atat de mult. Poate ca atunci ar fi fost plictisitor,sau cel putin asta imi place sa cred pentru a mă simti mai bine. Poate daca aveam tot ce imi doream,nu mai stiam sa apreciez fiecare lucru la valoarea sa maximă. Recunosc,am fost si sunt invidioasă pe cele cu familii perfecte,corpuri de invidiat si bani cât sa îi întorci cu lopata,dar...am si eu micile fericiri pe care nu mi le poate lua nimeni.
Una dintre ele,este mama. Am trecut împreună prin fiecare moment,bun sau rau. Am fost si mereu vom fi alături una de cealaltă,si asta cred ca este cel mai important.
Kol? Kol... Kol este..Un bărbat fermecător. Tot ceea ce e legat de el e pur si simplu fantastic. Felul cum se imbraca,cum vorbeste,cum se poartă..cum gândește. Este o persoana inteligenta si capabilă,cu un singur defect. Bipolaritatea este prezenta. Dar,asta se poate schimba cu ușurință atata timp cat mai dorește.
În această "plimbare" prin gândurile mele nu imi dau seama si imediat adorm.

*

Ma trezesc brusc de parca cineva ar fi tras cu un pistol. Nu trebuia sa adorm,am lucruri de facut si nu trebuie să nu le acord atenție si munca. Ma ridic brusc din pat si amețesc pentru cateva clipe,ciudat. Stau putin nemișcată pentru a îmi reveni si apoi ma îndrept spre debara. Imi iau prietenele si ma îndrept spre piscina hotelului,trebuie sa o curat si sa sterg gresia.
-Unde crezi ca pleci?
Blondo,de mult nu te văzui. Aproape ca iti simții lipsa.
-Trebuie să fac curățenie la piscină.
- Tu trebuia sa fi concediată.
-Of,păcat ca lucrurile nu se intampla asa cum vrem noi,nu? Ma scuzi.
Si plec. O las cu degetul ei arătător in aer luând orice șansă să mai zica ceva. O aud cum pufăie si apoi pleacă.
Cum pot fi unii oameni atat de încrezuți? E un talent din nastere sau e dobândit pe parcurs?
Ajung la piscină,dau drumul la muzica si incep sa imi fac treaba,macar asa mai uit putin de evenimentele ce au avut loc pana acum si care m-au făcut să îmi schimb emoțiile de la un minut la altul.

*

Nu mai pot. Pur si simplu nu mai pot,afara deja s-a înserat,pot observa cand imi arunc ochii spre geamurile deschise,si din fericire mai am doar se îmbetit prosoapele insa aud ca melodia se opreste asa ca merg sa verific ce s-a întâmplat.
-Super. Am rămas si fara baterie acum.
Las telefonul jos si dintr-o data luminile se sting.
-Nu imi spune ca nu mai e curent.
Super.
Merg încet sa imi iau mopul din cealalta parte a începerii pentru a pleca ,având intenția sa ma întorc cand va reveni curentul.
Dintr-o dată aud un scaun ce cade. Ma întorc la 180° speriată. Iau mopul in mana si ma bag dupa un perete. Incerc sa ma uit sa vad daca zăresc pe cineva dar degeaba. Nu vad absolut nimic,cred ca am nevoie si de un control la oftalmolog. Decid sa ies usor de dupa perete si cineva ma apuca de talie brusc aproape căzând în apă.
-Cine esti? Dă-mi drumul!
Spun încercând să ies din strâmtoarea sa.
-Ce faci aici la ora asta?
Răsuflu ușurată cand ii aud vocea. Vocea lui.
-Faceam curățenie ce altceva? Ce cauti aici? M-ai speriat.
-Te-am cautat peste tot,dar ai telefonul inchis. Aveam nevoie de tine.
-Unde trebuie să fac curat? Imi cer scuze dar am rămas fără baterie.
-Curat? Cine a zis ceva de curățenie?
-Pai ai zis ca aveai nevoie de mine.
-Eu,Kol,iubitul tau,aveam nevoie de tine. Aveam nevoie sa te simt,sa te ating,sa te aud
Bine ca sunt luminile stinse fiindca simtt ca imi ard obrajii.
-A,deci e de bine atunci?
-Normal ca da,iubire.
Se apropie si mai mult de mine Dar eu,o expertă în relații,dorind să mă joc putin,sa fac pe "irascibila" simt cum alunec pe gresie si incerc sa ma prind de el pentru a nu cădea dar degeaba. In secunda 2 ma simt toata acoperită de apă.
-Iubito esti bine? Spune scoțând capul din apa si înotând spre mine.
-Da,imi cer scuze am stricat momentul.
Spun si imi dau una peste față.
-Nu ai stricat absolut nimic.
Se apropie de mine si ma sărută. Nici macar nu l-a deranjat ca i-am distrus costumul cand l-am tras in piscină.
Ma las purtată de val si de el. E singurul moment cand ..Nu ma mai gandesc la nimeni si nimic.
-De ce imi faci asta?
- Ce iti fac? Spun speriată.
-De ce ma faci sa ma îndrăgostesc de tine?

Hei didișori! Ce faceti? Nu am mai vorbit de ceva timp. Din pacate..probleme s-au ținut în lanț pentru mine anul acesta,pot spune ca a fost cel mai urat si trist an pentru mine. Si am stat foarte mult pentru ca aplicatia nu ma lasa sa mai postez capitole noi,sau sa raspund la comenatrii.Voi stiti de ce sau daca mi se mai intampla ce pot sa fac?Apropoo,am văzut că această carte este apreciată și va multumesc mult!
Sper ca voi sunteti bine!
Eu? Incerc sa fiu.
Va pup si va îmbrățișez cu drag!!