Când mă întorc de la coșul de gunoi trec pe lângă el și mă apucă de braț. Mă întorc și văd că mă privea nervos, iar Sheila foarte bucuroasă, ceva nu miroase a bine.
Cheryl -Da Dylen? spun eu puțin speriată.
Dylen -Când aveai de gând să-mi zici și mie?
Cheryl –Ce?
Sheila –Cum ce? Tu ai zis doar ce era rău de zis despre mine, dar pe tine nu te vezi?
Cheryl –Îmi ziceți și mie despre ce vorbiți aici?
Dylen –Faptul că te prefaci acum nevinovată mă enervează mai rău! Adică când aveai să-mi zici despre faptul că tu ai pus pe cineva să facă pozele?
Sheila –Eu o să mă retrag.
Pleacă ea satisfăcută cu un mers legănat, iar eu mă așez pe scaunul liber de lângă Dylen.
–Îmi pare rău că nu ți-am zis...
–Dacă tu nu făceai asta eu și Sheila mai eram împreună!
–Poftim?! Uiți de ce v-ați despărțit, faptul că mulțumită mie ai aflat că te înșela? el dându-și seama că a greșit a tăcut. Și da, am făcut ceva rău, ceva ce trebuia să-ți zic! Dar cum sună oare am făcut asta pentru că nu suport să știu că tu o iubești! Că tu o alegi pe ea! Am fost invidioasă, am greșit și probabil la un moment dat voi plăti pentru ce am făcut, dar nu încerca să mă judeci înainte să fi în pielea mea!
El mă privea fiind în continuare tăcut, iar ochii mei deja se umeziseră așa că de rușine mi-am pus mâinile pe bancă unde mi-am ascuns fața.
Ora a început și eu nu mi-am mutat poziția pentru că lacrimi începuseră să-mi curgă... de nervi, de regret, de invidie, de supărare, de frică să nu pierd ce începusem cu el...
Pe la jumătatea orei am simțit o palmă caldă cum m-a mângâiat pe spate. Mi-am șters lacrimile pe mâneca hainei și mi-am ridicat privirea către Dylen.
–Ce mai e acum? spun eu îngânfată.
–Nu mai voiam să-ți zic nimic rău acum, voiam să văd doar dacă ești ok...
–Sunt bine. am zis scurt.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Orele se terminaseră și eu cu Dylen nu vorbisem mare lucru. Acum îmi strângeam cărțile pregătindu-mă să merg acasă. După ce am luat tot am dat să plec evitându-l pe Dylen, dar el m-a prins de braț, apoi m-a tras așa de tare că ajunsesem lipită de el.
–Nu-mi mai zici nici pa, a? îmi zâmbește sarmant.
–Pa! dau din nou să plec, dar din nou sunt oprită.
–Nu mai fi rea! îmi dă părul pe spate, apoi își coboară mână pe talia mea trăgându-mă, apoi sărutându-mă. Vii mai târziu pe la mine că acum am de învățat?
–Ok! Dar acum poți pleca fără mine că sunt de serviciu și trebuie să șterg tabla.
Mă aprobă, mă sărută scurt, apoi pleacă.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Am ieșit din școală, mergeam către parcare să-mi iau mașina pentru a merge acasă.
Ajung și o văd pe Sheila sprijinită de mașina mea, grăbesc pasul nervoasă și ea începe să râdă ca proasta.
–Dă-te de pe ea că o zgârii!
–Și dacă nu vreau, a?
–Atunci mă obligi să te dau eu!
Mă apropii de ea să o împing, dar ea mă ia prin surprindere cu o palmă.
