Pradă ușoară - FINALIZATĂ

Capitolul 2: Noapte de amor

— Adevărat, îi răspunse bărbatul, dar oare ești pregătită pentru un astfel de început? continuă și își așeză palma peste talia sa subțire, apropiindu-și trupul de al ei.

— Ce ar fi să aflăm asta? îl provocă fata, deși cu un mare nod în gât, și își urcă palma pe pieptul său acoperit de o cămașă albă.

Stefano îi zâmbi drăcește și în câteva minute se aflau deja în mașina sa cu destinația către cel mai apropiat hotel. Atât el cât și frumosul său înger se aflau pe bancheta din spate a SUV-ului negru pe care îl conducea unul dintre șoferii mafiotului. Patrizia privea speriată pe fereastra fumurie doar pentru a nu se uita spre bărbatul de lângă ea. Deja avea lacrimi în ochi și se temea ca el să nu observe asta, dar din păcate pentru ea mafiotul îi observa îndeaproape fiecare trăire pe care o resimțea.

Îi contură cu degetele ușor linia fină a maxilarului, aplecându-se apoi și depunând un sărut tandru la baza gâtului său. Patrizia tresări ca arsă și încercă să se îndepărteze, dar fu oprită de fereastră, căci se afla chiar la capătul banchetei, nu mai avea unde fugi. Bărbatul continuă cu săruturile simțind-o tot mai agitată sub atingerile sale fine.

— Dacă nu-ți dorești să fii aici îi pot spune oricând șoferului să oprească, îi vorbi Stefano atunci când aceasta mai avea puțin și se sufoca din cauza lacrimilor.

Știa că așa avea să o facă să revină la realitate și că va da înainte, căci altfel cei de la serviciile secrete aveau să o facă dispărută dacă dădea cumva greș, dar asta deja se întâmplase. Misiunea era compromisă, deoarece nu arăta deloc a femeie dornică să aibă parte de o noapte alături de Stefano Verdi, ci parcă mergea către o înmormântare.

Trezită ca dintr-un vis, Patrizia conștientiză ceea ce tocmai se întâmpla și își șterse delicat lacrimie, scoțând dintre buzele pe care le forța într-un zâmbet șters:

— Nu, e-eu doar sunt speriată de începuturi, îi zise aducând în discuție din nou conversația din bar.

Stefano zâmbi drăcește, șoptindu-i:

— Și încă n-ai cunoscut nimic din acest început, angelo.

Îi sărută tandru obrazul, coborând ușor spre buzele ei prinzându-le ușor între ale sale și bucurându-se de gustul lor dulce în timp ce zâmbea în colțul gurii.

Câteva minute mai târziu se aflau în lift. Bărbatul avea o plăcere carnală pentru senzații tari în lifturi, dar îi era clar că nu avea cum sa aibă parte de ceva de acel gen cu îngerașul ce se ascundea la propriu într-unul dintre colțurile compartimentului. Îi era clar că nu e dornică de ceea ce urmează să se întâmple, dar în fond el nu o silea sa facă nimic. Venise de bunăvoie cu el, ba chiar ea facuse apropouri asupra acestui lucru, iar când îi spusese că poate da înapoi oricând, însă ea facuse contrariul și se opusese acelei idei cu vehemență.

Ar fi putut fi el cel care punct acelei seri chiar înainte de a începe, dar de ce să piardă o partidă atât de bună?

Ajunseseră în camera luxoasă de hotel, iar Stefano îi lua geanta din mâini, o aruncă pe unde apucă și îi prinse chipul frumos în palme, sărutând-o sălbatic și ținând-o lipită de el. Coborî cu săruturile pe gâtul ei parfumat și o trânti în patul mare din încăpere, stând sprijinit în mâini deasupra ei în timp ce îi umplea gâtul cu mușcături și săruturi. O sărută la pe conturul rochiei deasupra sânilor, iar apoi cu mișcări delicate îi desfăcu fiecare nasture al rochiei albe ce îi îmbraca trupul, trăgându-i-o apoi ușor pe brațe, fără a o lăsa pe ea să facă vreo mișcare, căci îi plăcea să o vada agonizând sub atingerile lui, voia ca fiecare atingere pe care i-o lăsa să îi rămână imprimată în minte, suflet și trup.