În liniștea pădurii

Capitolul 32 - Max

Am fost luat prin surprindere de invitația doamnei Ross la cină, și aveam de gând să refuz, dar nu am putut. Știam că probabil Katherine nu va vrea să mă aibă atât de aproape, dar eu chiar voiam să o văd, așa că am acceptat. Cina a decurs normal, până la întrebarea micuței blondine, care ne-a blocat pe toți. M-a făcut să mă întreb ce fel de relație are ea cu tatăl ei, din moment ce nu vrea să se întoarcă acasă.

Nu am îndrăznit să o întreb pe Cassie despre tatăl ei, deși recunosc că mi s-a părut ciudat că aceasta nu l-a adus niciodată în discuție. Cel mai trist lucru pentru un copil este să fie ignorat de unul dintre părinți. Eu am fost ignorat de ambii. Ea, din fericire, o are pe Katherine, care o pune mereu pe fiica ei primul loc. Ăsta este unul dintre motivele pentru care m-am îndrăgostit de ea. Unul din multele motive.

            Mă gândesc tot mai serios la spusele mătușii mele, așa că o sun pe Alexis pentru a o chema aici câteva zile, sub pretextul că vom lucra la joc. Îi voi explica de îndată ce va ajunge care este planul meu.

            Ziua de duminică mi-am petrecut-o cu Alice, ajutând-o la treburile casei, iar seara am dormit neîntors. Astăzi am fost trezit din somn de soneria telefonului meu care mă anunță că am primit un mesaj. Este Alexis, care îmi spune că în maxim o oră ajunge în Ashton. I-am trimis adresa mea, urmând să lucrăm aici.

Am avut timp să fac un duș și să fac puțină ordine în casă înainte ca soneria de la ușă să mă anunțe că șatena a ajuns.

— Alexis, mă bucur să te văd! Haide, intră, îi spun și îi fac loc să intre în apartament.

— Și eu! Mă bucur că m-ai sunat, sincer aveam de gând să vin oricum zilele astea.

— Hmm, veneai să îl vezi pe Mike? întreb pe un ton amuzat, ridicând sprâncenele sugestiv.

— Max! Nu e amuzant, replică ea și apoi oftează.

— Ce se mai întâmplă cu voi?

Oricât de surprinzător ar părea, aparent lui Mike i s-au cam aprins călcâiele după Alexis. Dar orgoliul său depășește orice limită, așa că din spusele lui, va încerca să o uite, pentru că el nu este făcut să aibă o relație. Cu toate astea, de fiecare dată când vorbesc cu el, mă întreabă de ea.

— Nici nu știu ce să zic. Adică, îmi trimite mereu mesaje cum că ar vrea să mă vadă, că se gândește la mine, dar când să stabilim să ne întâlnim, se răzgândește brusc, spunând că are treabă. Habar n-am, mă depășește situația sincer.

— Mike e un ciudat. Dar te place, să știi.

— În fine. Lasă-l pe idiotul ăla și zi-mi despre tine. Ce mai face doamna ta?

— Ce face? Păi, face tot posibilul să mă respingă, deși știu că nu asta vrea cu adevărat. Și că tot vorbim despre asta, aș avea nevoie de ajutorul tău.

Alexis chicotește și mă aprobă din cap, făcându-mi cu ochiul, semn că a înțeles deja ce vreau să fac. Pentru că este încă devreme, ne apucăm să lucrăm puțin, iar la ora șaisprezece am ieșit din apartament, urmând să îmi pun planul în aplicare. Știu exact care este traseul lui Kath spre casă, și pentru că vreau ca totul să pară cât mai real, voi face să pară doar o coincidență atunci când ne vom întâlni pe stradă.

           O trag pe Alexis mai aproape de mine și îmi așez un braț după umerii ei, în timp ce ea îmi povestește vrute și nevrute, făcându-mă să zâmbesc în continuu. Chiar când cotim la dreapta pe una dintre străduțe, în fața noastră apare Katherine, care se oprește brusc atunci când ridică ochii din telefon și mă vede ținând-o de gât pe Alexis.