După două luni....
Perspectiva Norei:
Da... Au trecut 2 luni de când am scăpat de nebunul ăla. În final simt că îmi pot începe viața liniștită. Da și în aceste două luni ,m-am angajat la o cafenea unde am o șefă foarte bună,mă înțeleg perfect cu ea .
Astăzi este o zi de duminică, o zi liberă pentru mine ,deoarece azi nu mă duc la serviciu. In fiecare duminică sunt înlocuită la serviciu de o altă angajată pentru că șefa a dorit să mai am si eu liber măcar duminică. Așa că mă îmbrac și voi merge în parc să mai mă destind și eu puțin după atâta muncă, am nevoie să alerg în parc așa cum făceam înainte să am serviciu.
M-am îmbrăcat într-un trening de culoare roz și negru și am plecat spre parc. Pe drum mi-am luat o sticlă de apă ca să am dacă îmi v-a fi sete cât timp alerg. Alergând într-un ritm activ prin parc mă izbesc din neatenție de un trup, un piept de barbat, puternic, plin de muschii. Încerc să îmi revin și spun:
Nora: Ai grijă pe unde mergi!!
Aud un râset ciudat. Vocea aia îmi pare cunoscută. Mă uit în sus și observ e tipul ăla....O nu, nu din nou el.. Cum m-a gasit?
Acestă stă holbându-se la mine pesemne si-a dat seama cine sunt...
Ryan : Cred că tu ar trebui să fi atentă pe unde mergi, nu eu.
Încerc să mă retrag să fug fără să fiu observată ,dar brațul meu este prins de mâna lui puternică. Nu din nou!
Ryan: Unde crezi tu că pleci?
Nora : Nu e treaba ta! Da-mi drumul!! Acum!!
Ryan : Și dacă nu vreau?
Nora : Voi suna la polite.
Ryan : Și crezi că politia mă v-a speria?
Nora: Normal.
Ryan: Te înseli, nu mie frică de ei!
Nora : Dă-mi drumul!
Ryan : Nu. Și chair dacă tot ne-am întâlnit după atâta timp nu mai bine ar trebui să îți ceri tu scuze ,Nora?
Nora: Eu? Să îmi cer scuze ție? Din ce motiv?
Ryan : Că ai fugit din casa mea fără stirea mea.
Nora : Mai răpit, ce voiai să fac?
Ryan : Să stai! Nu trebuia să pleci! Oricum, acum te vei întoarce la mine, acum că te-am gasit.
Nora: Nu ai să vezi asta! Eu nu vin la tine.
Ryan : Alta cale nu ai printesa, plus am si o pedeapsa frumoasa pentru tine pentru ca nu mai asculatat.
Nora : Tu te auzi ce spui?
Ryan : Normal.
Nora: Eu cred ca nu. Nu o sa vin la tine și dacă nu vrei să ajungi în închisoare ar fi bine să pleci de lângă mine.
Ryan: Hai acasă!
Nora : Da, mă duc la casa mea.
Nici nu mai apuc să zic ceva că Ryan îmi pune o cârpă la gură, încerc să mă zbat ,dar e târziu... Adorm..
CITEȘTI
RAPITORUL MEU
AventuraCititi si vedeti :) Sper sa va placa prima carte facuta de mine. Cartea in curs de editare!!