RAPITORUL MEU

Parintii

Perspectiva Nora:

Da... Deci sa va povestesc viata mea in aceste 2 luni de cand sunt cu Ryan. Ne simtim fenomenal impreuna, am avut parte si de niste cine romantice sau cadourii din partea lui, totul e asa minunat alaturi de el! Cat despre parintii mei ei bine, nu am putut ma duce sa vorbesc cu ei, nu sunt pregatita a trecut mult timp nu stiu cum vor reationa, la stiri nu am mai aparut cred ca au renuntat in a ma cauta...  Ma simt imcompleta in suflet din cauza ca nu am tupeul de a vorbi cu ei sunt persoane dificile si chiar nu vreau sa imi strice relatia mea cu Ryan din cauza gandiri lor complicata, mereu ma bateau la cap si mereu imi dadeau fel si fel de sfaturi dar cand a venit timpul sa imi dea sfat de noul meu iubit acestia nu retionau atat de clar aceasta informatie, ei au vrut din totdeauna ca fata lor sa fie buna la toate dar si la alegerea unui iubit adica partener de viata. Ei nu inteleg ca lumea sa modernizat si nu vor ca eu sa fiu ca orice,, panarama moderna". Ei doream sa am un iubit care sa ma iubeasca pentru felul cum sunt nu cum arat, nu spun ca Ryan nu face asta dar macar are si el cateva atuuri care sa corespunda cu gandirea parintiilor mei. Ei nu doreau ca eu sa i-au un iubit tatuat sau vulgar in toate, ceea ce aici, Ryan chiar intrece limita, e tatuat peste tot, rar parti unde sa nu aiba un tatuaj, e modern,  periculos si face lucruri ilegale, parintii mei nu cred ca vor apcepta prezenta lui dar sper ca planul meu sa ii faca sa se trezeasca la realitatea noastra sa inteleaga ca si un tip vulgar poate fi un erou si sa salveze domnitele din ghiarele celor rai. Oricum lasand toate astea la o parte,m-am pregatit pentru ziua asta... Si daca va intrebati ce zi speciala e azi?  Ei bine... E ziua in care ma voi duce de mana cu Ryan la parintii mei! Cobor la parterul casei cu geanta mea data cadou de Ryan acum vro luna. Ryan ma astepta imbracat la costum decent jos, stie si el cum sunt parintii mei i-am povestit de ei zilele astea sa stie in ce situatie ne aflam la inceput la bufnit rasul ca nu credea ca mai exista familii clasice si mai ales atunci cand ele sunt persoane publice cum sunt parintii mei... Privirea imi pica in jos cand cobor treptele usor sa nu cad la cat de neindemanatica sunt uneori. Observ pe Felix care cara la masina cu greutate o geanta tip sac mare care este plina de habar nu am eu ce e in ea. Pentru ce ne trebuie acel,, sac", nu stiu, dar voi afla.
Ryan: Iubito, hai mai repede, Felix deja ne baga bagajele in masina si uita ca de data asta face si  el ceva ca zilele astea inafara de a ne aduce cafea nu a facut.
Ryan e tipul care incearca sa le faca angajatiilor lui un chin imens in munca lor, nu intelege ca acele persoane chiar se straduiesc in munca care o depun iar el le ingreuneaza mai mult serciviul.
Nora: Ce sunt cu atatea bagaje? Mergem sa vizitam familia mea nu sa ne mutam de tot la ei.
Ryan: Niciodata nu vei stii ce ne aduce soarta, cine stie poate ni se strica masina si trebuie sa ramanem peste noapte la ai tai si uita solutia avem deja bagajele la noi, trebuie sa fim precauti si va fi bine!
Ma bucur mult ca uneori isi face griji prea multe si incearca din rasputeri sa fie totul la locul lor dar uneori tot ii mai scapa ceva.
Nora: Esti sigur ca nu ai uitat nimic?
Rad un pic eu sa il ofensez, acesta se uita pe lista de note care o face cam in fiecare zi sa nu uite niciodata un detaliu care trebuie sa il faca.
Ryan : Ce prost sunt!  Uitasem sa luam cadourile pentru parintii tai, cum ma puteam duce fara ele?  Dupa ma credeau un nesimtit care vreau sa profit! Ce tont sunt!
Stresarea lui uneori ma face sa ma amuz dar e incordat si nu vreau sa il supar mai mult.
Ryan : Felix, sa bagi acele cadouri pentru socrii mei in masina, nu vreau sa ma duc cu mana goala si grabeste-te!!
Felix ofteaza se vede ca deja a obosit si deindata o ia la fuga dupa cadouri care sunt la etaj.
Ryan: Haide draga mea, sa mergem la masina sa ne punem centura pana vine Felix!
Ma ia de mana si ma trage dupa el si eu ma duc. Ajunsi in fata masinii imo deschide usa si ma lasa sa ma asez, cand ma asez in masina inchide usa si se duce pe partea lui, amundoi ne punem centurile si asteptam pe Felix sa ne aduca cadourile.
Ryan: Ce intarzie omul asta atat?  I-am spus de ieri ca azi nu vreau intarzieri!  Daca mai va sta mult voi face impresie proasta asupra parintiilor tai ca sunt un intarziat!
Uneori cred ca Ryan isi face prea multe griji. Pe usa din iesirea vilei iese destul de alarmat si rapid Felix care de abia merge deoarece cadourile care le-am ales pentru parintii mei sunt detul de grele. Ajuns la masina duce  cadourile in spate, le aseaza corespunzator sa nu se sparga ceva si inchide dupa el usa.
Ryan: In sfarsit ai venit Felix!  Ai grija de casa mea pana ma intorc sa nu aud ca sa intamplat ceva rau ca o sa explodez!
Felix : Asa voi face domnule!
Ma simt ca in armata cand vad cum vorbesc ei intre ei, Ryan zici ca e comandatul si Felix pare a fi un soldat luat in ras de toata armata.
Masina porneste si ne intreptam putin grabiti spre casa parintiilor mei, recunosc si eu si Ryan avem mari emotii! E firesc!
Ajunsi la destinatie, coboram incet din masina, luam buchetul de trandafiri care ii l-am adus mamei si mica cutie care i-am aduso tatei aceasta fiind un ceas scump. Cadourile celelalte le vom pastra pe mai tarziu la caz de ai mei vor intelege ca fata lor a ales barbatul potrivit. Apoi le vom da insa de nu inteleg aceste cadouri raman la noi. Sper sa inteleaga!
Ne duce spre usa de la intrare si sunam la sonerie. La fel cum ma asteptam in fata noastra apare menajera casei aceasta ramasa stana de piatra cand ma vede de parca am inviat din mortii.
Menajera: Nu se poateee!!!!  Sunteti chiar dumneavoastra????  Nu imi vine sa credddd!  Ma duc sa iti anunt parintii, intrati, nu stati la usa!
Nu apucam sa spunem ceva ca menajera aceasta nebuna fuge grabita spre etaj, cred ca se duce sa dea vestea in casa, acum nu stiu de e o veste placuta sau nu..
Intram si asteptam sa apara cineva de  la etaj , oricine si dendata se aud niste pasii mai multi decat ar fi doar o menajera. Dupa ce coboara treptele, ii vad, sunt mama si tata raman si ei blocati la capatul treptelor, nu le vine sa creada imi dau deja seama!
Mama: Puiul meu, chiar tu esti?  In carne si oase?
Nora: Da, mama,  eu sunt!
Tata: Asta e imposibil, rugaciuniile nostre s-au facut auzite!
Mama: Asa se pare!
Amumdoi vin grabiti si ma i-au strans in brate chiar nici nu l-au observat pe Ryan, acesta observa asta dar nu obiecteaza nimic!
Mama: Acesta e un miracol!
Incepe mama sa planga de fericire, tata e mirat si el insa ochii i-au sarit in urmatoarea clipa pe Ryan.
Tata: El cine e?
Eu si Ryan ne uitam unu la altul si tragem aer in piept la unison.
Nora : Mama, tata,  el este salvatorul meu, Ryan!
Mama: Salvator?  Da chiar pe unde si umblat atata timp?
Nora: Am fost rapita de o mafie.
Tata : O doamne asta e un dezastru! Si ce sa intamplat, el te-a rapit?
Arunca tata o privire urata spre el. Ne uitam unul la altul si deja stim ca nu putem spune adevarul asa ca spunem al nostru plan.
Nora: Nu tata, el e persoana care ma salvat de acei tipi rai.
Mama: Iti suntem recunoscatori ca ne-ai adus fica acasa!
Tata: Iti multumim!
Ochii blanzi alor parintiilor mei isi fac prezenta pe fata lor, il plac, ei chiar il plac pe Ryan!  Zambesc usor si imediat atrag atentia lui Ryan spre mine care se uita un pic mai usurat dar tot e stresat.
Ryan: A fost placerea mea sa salvez asa fata frumoasa!
Obrajii mei s-au facut rosii si chiar nu imi pot imagina expresia alor mei dar asa ca o vad de aproape amundoi zambesc, vad ca m-am rusinat si il chiar plac pe Ryan din cate se vede.
Tata: Haideti sa luam loc pe canapeau din sufragerie avem multe de vorbit.
De data asta vorbele tatalui meu sunt serioase asta il face pe Ryan sa fie mai agitat, vrea sa iasa totul bine si vad asta!
Ne asezam linistiti pe canapea fata in fata cu canapeaua parintii lor mei.
Mama: Si cum ai reusit sa o salvezi?
Ryan : Adevarul e ca mi-am riscat viata dar am facut asta pentru ca tin la ea si nu vreau sa ii se intample ceva rau!
Cuvintele spuse de Ryan ma fac pe mine sa inrosesc mai mult si pe ai mei sa ramana uimiti!
Tata: Ma bucur mult ca mai exista si oamenii care stiu ce e iubirea, nu-i asa Miranda? 
Miranda e mama mea. Mama se uita la noi si zambeste putin dar bland.
Mama: Pare ca seamana cu noi in tinerete, mai stii dragul meu cand am fost noi la parintii sa le cerem binecuvantarea?
Eu si Ryan ne uitam la ei ca la doi nebuni, parintii mei nu se mai cearta cum o faceau mereu acum vorbesc si frumos unul cu altul si depana povesti?  Ce sa intamplat cat am lipsit eu?
Nora: Stati asa!  Voi va spuneti povestea tineretii impreuna? 
Mama: Ce e rau in asta draga mea?
Nora : Chiar nu mai inteleg nimic!  Pana acum doar stiati sa va certati si atat si acum de parca nu sa intamplat nimic cu voi.
Mama: Lipsa ta ne-a adus impreuna deoarece la vremea cat tu nu mai erai langa noi sa te protejam intr-un fel imparteam aceiasi durere si eu si tatal tau. Asta ne-a adus impreuna si ne-a facut sa ne iertam!
Ryan si eu ramanem mirati dar ne bucuram pentru ei in felul nostru.
Tata: Acum sa reluam povestea, da stiu ziua aceaia a fost asa de groaznica!
Mama chicoteste si se uita la tata amuzata, eu si Ryan ascultam si ramanem surprinsi de ce au trait ei.
Mama: Tatal tau nu a fost admirat de familia mea si nici eu de familia lui, asa cum ambele familii s-au impotrivit relatiei noastre am plecat sa ne construim viata fara acordul lor.
Eram asa tineri dar pana la urma am construit ce era de construi dar am uitat de iubire si cearta a intrat in noi insa acum ca am lasat ura la o parte ne traim viata fericiti. Draga mea, asta vreau si eu de la tine, cand iti vei gasi alesul asigurate ca este perfect pentru tine si ca e ceea ce iti trebuie pentru ati intemeia o familie si incearca sa nu treci prin certuri cum am facut eu si tatal tau, ne-am ceratat ca prostii atata timp cand puteam sa ne oferim iubire, nu-i asa dragule?
Tata: Asa este!
Nora: Mama, tata, eu deja mi-am gasit alesul!
Mama si tata raman blocati.
Mama: Cine este, il cunoastem?
Nora: Da, ei bine Ryan e alesul meu!
Emotiile incep sa apara si eu si Ryan mai avem un pic si lesinam. Dar pe fata parintiilor mei nu se vede deloc suparare si ambii mei parintii incep sa rada.
Nora:Ce e de ras?
Mama: Scuze scumpo, daca va vedeati fata la cat de speriati si emotiionati sunteti radeati si voi!
Eu si Ryan ramanem usurati si incepem si noi la randul nostru sa radem.
Nora: Deci???
Tata: Ce deci?
Nora: Ne apceptati relatia?
Tata: Chiar daca speram ca vei gasi pe cineva care sa nu fie vulgar, despre Ryan chiar nu avem ce comenta el e vulgar cu acele tatuaje dar e imbracat si decent, ceea ce e greu sa iti dai seama daca e clasic sau modern!
Incep sa rad la fel si parintii mei singurul care ramane rece este Ryan care pare total iesit din ecuatie.
Nora: Iubitule la ce te gandesti?
Nu spune nimic e pur si simplu blocat. Mama si tata chicotesc.
Ryan : Va promit ca o sa o apar pe fica voastra pana cand moartea ne va despartii.
Cuvitele spune serios de Ryan ma fac pe mine si pe ai mei sa fim fericiti deoarece Ryan chiar e ceea ce imi trebuie in viata.
Dupa ce beam o cafea cu parintii mei si le dam cadourile, se facuse seara si cred ca a venit timpul sa plecam.
Nora: Trebuie sa plecam, ma bucur ca v-am vazut!
Mama: Plecati asa de repede?
Ryan: Avem de condus un drum lung.
Tata: Uite Ryan, pot sa iti zic fiule?
Ryan ramane blocat deoarece niciodata nimeni nu ia mai spus asta.
Ryan: Daca va face sa va simtiti mai bine, da puteti!
Tata : Stiu ca esti bun pentru fata mea la cate ai facut pentru noi si pentru ea insa e prea tarziu, ce ar fi sa ramaneti aici peste noapte?  Drumul e si mai greu de parcurs acum seara cand mintea noastra cauta odihna. Nu ma bag in relatia voastra copii doar va dau un sfat.
Ryan: Si acest sfat e cel mai bun!
Mama: O sa va pregatesc eu camera impreuna cu menajera. Veti dormii in camera Norei.
Deodata raman eu blocata e greu sa iti aduci iubitul in camera unde ai copilarit insa asta e nu am ce face si de refuzat nu il pot refuza.
Nora: Pana la urma bagajele tale au fost eficiente dragul meu!
Ryan: Ti-am spus ca sunt punctual si precaut!
Tata : Despere ce vorbiti copii?
Nora: Ryan stia ca e posibil sa ramamen peste noapte pe undeva defapt el a vrut sa fie pregatit pentru orice si a luat unele din hainele noastre si avem valiza in masina deja.
Mama: Asta e minunat! Un om precaut si punctual e cel mai bun intr-o familie tanara.
Auzind vorbele mamei mele eu si Ryan zambim fericiti ca tot ce sa intamplat pana acum este de bine.
Mama: Poate ca parintii nostri nu au vrut ca eu si tatal tau sa fim impreuna dar eu nu am de gand si nici tatal tau sa ne punem in calea fericirii ficei nosstre.
Nora: Multumesc, dragiilor, sunteti cei mai tari parintii!
Mama si tata : Si avem cea mai tare fica si cel mai bun ginere pentru noi si sot pentru ea.
Ne impratisam impreuna si ne dam seama ca asta inseamna familie adevarata. De data asta si Ryan a simtit asta chiar daca niciodata nu a mai avut o familie sper ca familia mea sa ii umple golul sau pierdut.
Ne despartim din imbratisare si ne ducem la masina sa ne luam bagajele. Le suim in camera mea, facem un dus si adormim din cauza oboselii unul langa altul fericitii ca nimeni nu sa impotrivit relatie nostre!