RAPITORUL MEU

Ceartă

Perspectivă Nora:

O săptămână a trecut de când am fost salvată de Ryan din ,,ghearele" lui Ayden,o săptămână de când stau cu copii mei și suntem fericiți, o saptamana de când stau cu Tara pentru că cu ea nu am stat așa mult ca la restul  și o săptămână de când Ryan mă bate la cap să fiu a lui din nou.....De parcă aș mai putea avea încredere în el la câte a făcut......Copii văd și ei schimbările noastre de comportament că nu ne mai vorbim și că ne evităm, dar se vor obișnui încet cu ideea că eu și tatăl lor nu mai putem fii împreună.  Aud niște pași în spatele meu ,sigur este unul dintre copii mei ,deodată două mâini îmi  înconjoară talia ,aș recunoaște mâinile astea fără să mă uit la ele ...sunt mâinile lui Ryan... Ce vrea acum oare?
Încerc să ies din aceste mâini,dar nu pot mă ține prea tare.
Ryan: Te rog Nora! Lăsă-mă să te ating iubito!
Nora: Ce crezi că faci? Nu înțelegi că nu vreau să mai fiu cu tine?
Ryan: Nora gândește-te din nou la familia noastră....Știu că v-am abandonat o dată, dar nu o să o mai fac iubito.
Nora: Familia de care zici tu a dispărut în momentul când ne-ai abandonat și te-ai dus în brațele acelei femei ,acum acolo la ea îți e locul ,nu la mine...
Ryan: Nora....eu...
Nora: Tu nimic ! Dă-mi drumul !
Încerc să mă desprind din brațele lui,dar nu pot ,el rămâne ca un stâlp de beton și eu încerc să ies din acest blocat de om ....dar e prea puternic pentru mine și nu slăbește deloc strâmtoarea lui.
Ryan: Nu te voi lăsa să pleci până nu devenim o familie din nou!
Nora: Asta nu se va mai întâmpla!
Ryan: Ți-am adus ceva iubito!
Mă întoarce spre el,stăm foarte apropiați unul de altul ,îi simt respirația pe pielea mea ,buzele noastre sunt foarte apropiate la așa apropiere cine ar rezista ?
Îmi pune mâna pe gât și mă întoarce spre patul Tarei care în clipa asta se uită la noi.
Ryan:O vezi ! E fata noastră ,mică și cu nevoie de mama și tata ,dar nu mama și tată separați și împreună... Și nu doar ea are nevoie de părinții împreună la fel si Eric ,Sophia și Felix. Să le stricăm noi copilăria și să rămână mereu fără un părinte? Zi Nora! E normal ce facem ca părinți?
Nora: Ryan nu face asta !  Nu da vina pe copii ca să fii cu mine!
Ryan:  Nu dau vina pe ei ,dar ei au nevoie de ambii părinți.
Nora: Poate că pot trăi și fără ambi părinți.
Ryan: Nora vreau să fim din nou o familie iubito !
Nora: Eu nu mai vreau!
Ryan bagă mâna în sacoul său și apoi de acolo scoate un trandafir. Îl pune între noi apoi mă privește intens.
Ryan: Acest trandafir  este pentru tine .
Pentru  că tu iubito arăți că un trandafir.
Nora: Ryan...
Ryan: Cristina nu a însemnat nimic pentru mine ,ea mă trădat, nu o să mai existe ea în viața mea ,promit!
Nora: Asta nu ajută cu nimic ...
Ryan: Sunt om și eu Nora, oamenii mai greșesc.
Nora: Dar nu greșesc așa că tine.
Ryan: Am văzut prost .....Îmi pare așa de rău! Nu se va mai repeta!
Nora: Ne-ai lăsat și ai plecat ,iar acum te întorci ca și cum nimic nu sa întâmplat?
Ryan: Te înțeleg, știu ce zici ,dar nu putem uita totul și să o luăm de la capăt? Ce zici?
Nora: Un trandafir nu te va ajuta să îmi respecți inima ,deoarece inima mea nu mai are treaba cu inima ta.
Ryan: Hai să le facem să aibă treabă ,nu vrei?
Nora: Nu...
Ryan: Nora nu facem nimic dacă doar  ne certăm ca niște copii.
Nora: Vrei să  facem ceva?
Ryan: Da.
Nora: Să ne vedem fiecare de drumul lui ,asta ar fi perfect!
Ryan: Asta nu e perfect...
Nora: Ba e!
Eric: Mami ,tati voi nu vreți să fim o familie fericită?
Deodată eu și Ryan rămânem muți,auzind vocea fiului nostru care a intrat în cameră fără să îl vedem.
Nora: Eric ,scumpule ,ce faci aici ?
Eric: Mami tu pleci din nou?
Ryan: Eric nu trebuie să asculți vorbele părinților tăi pe la spate ascuns.
Eric: Mami dacă tu pleci eu vin cu tine.
Ryan: Nu pleacă nimeni!
Nora: Poți să nu mai țipi la noi? Chiar atât de greu îți e să fii părinte cu copii care i-au făcut cu mine? Dacă țipai la Cristina sigur stăteai pe drum acum!
Ryan: Nora...nu e ce spui tu...
Nora: Dar ce e Ryan?Ce e ? Să nu mai aud că vreodată vei mai țipa la copii mei, nu ai dreptul! Până acum nici nu îi vizitai să vezi dacă sunt bine și brusc acum te interesează.
Ryan: Copii știu că nu e așa.....cât tu nu ai fost ei au stat cu mine...
Nora: Și asta te face tata?
Ryan: Adică?
Nora: Pentru că ai stat un timp temporal cu ei și sigur nu în tot timpul ăla te-ai înțeles cu ei ,asta te face tată? Știi ce e ăla un rol de tată?
Eric: Mami tati chiar trebuie certat .
Nora: Până și Eric vede ce faci tu și e copil ,dar eu ce să mai zic?
Ryan: Eric....asta crezi despre mine?
Eric fuge grăbit în brațele mele și mă strânge puternic de parcă eu aș fii un scut de protecție a băiatului meu.
Nora: Scumpule, mă strângi cam tare nu crezi ?
Eric: Mi-a fost dor de tine ,mami!
Nora: Și mie de voi!
Ryan: Tati a salvato pe mama ta ca un prinț pe cal alb Eric...
Eric: Ai salvato pe mami că nu puteai face singur față mie și fraților mei.Un prinț e neresponsabil mami?
Nora: Nu fiule ,prinții pe cai albi sunt responsabili de orice.
Eric: Tati tu când vei fii un prinț? Mami eu voi fii un prinț?
Ryan:Nora sper că nu ai influențat copii împotriva mea.
Nora: Nu aș face asta ,mă știi! Eric tu vei fii un adevărat prinț.
Eric: Dacă tati nu este prinț, pot fii eu prințul tău mami?
Nora: Desigur că da .
Aud cum ușa din spatele meu se trântește pe ea plecând Ryan nervos destul de tare după cum a trântit ușa, sigur se va deștepta din vorbele fiului lui. Eric normal că tine cu mama lui!