The Game ||Harry Styles||

Bombonica si pupicul

   -Andreea,pot să ştiu si eu ce caută un băiat plin cu tatuaje la mine in sufragerie?o aud pe mama.

   Fuck,exact de ce am nevoie.Acum trebuie să inventez şi o scuză pentru mama.

   -Ăăă,pai mama stii...

   Incep dar nu prea stiu ce să zic, aşa ca mă intorc spre  Harry cu o privire rugatoare.El îmi înţelege semnalul şi îmi continuă propoziţia.

   -Avem de făcut un proiect la biologie împreună,iar eu am venit sa-i dau notiţele de azi şi să ne apucăm de el.Andreea s-a dus până la bucatarie să ia cava de mâncare!

   Bună scuză,Styles.Dar se pare că mama a înghiţit gogoaşa,deoarece dă din cap aprobator şi ne trimite la mine in cameră cu scuza că are mult de lucru.Prin asta înţeleg că iar o să bea si o să se "distreze".

   Urc cu Harry in camera mea,din nou şi inchid uşa după noi asigurându-ma ca mama a dat drumul la televizor şi nu ne mai ascultă.

   -Merci!spun incet.

   -N-ai pentru ce,doar nu vrei să avem probleme cu mama ta,nu?mă intreabă cu un rânjet pe faţă,pe care îmi cam doresc sa i-l şterg.

   Mă indrept spre telefon pentru a-i da mesaj lui Amy că dorm la ea,din cauză ca mama iar are de gand să bea până nu mai stie de ea.Are obiceiul ăsta de când a murit tata,şi când face asta eu dorm la Amy.

   -Ce faci?mă intreabă Harry confuz.

   -Îmi bag nişte haine într-un rucsac,nu se vede?îl întreb sarcastică.

   -Văd asta,dar de ce o faci?ma intreabă puţin iritat.

   -Nu te interesează pe tine!îi răspund rece.

   -Ai face bine să-mi spui dacă nu vrei să se întâmple ca acum cateva minute!mârâie.

   Întâmplarea îmi revine in minte şi ma cutremur,nedorindu-mi să mai trec prin aşa ceva.

   -Mama are obiceiul să se îmbete atunci când spune că are treabă şi să facă lucruri nepotrivite,asa că eu mă duc să dorm la Amy,pentru a nu fi aici când se vor intampla toate astea!îi răspund mai mult şoptind,nu îmi place să spun altora despre viaţa mea.

   Rămâne tăcut o vreme,iar eu îmi continui treaba.Când termin îl văd încruntat  la telefon.Îmi dreg vocea şi continui.

   -Ştiu că nu-ţi place să îţi spun ce să faci,dar cred că e timpul sa pleci acasă.Mama va începe curând,iar eu aş vrea să plec până începe şi nu ştiu ce ai putea face aici cu maică-mea beată!îi spun cu o voce mică.

   -Te duc eu cu la prietena ta,dar ai face bine să te grăbeşti că mai trebuie să ajung undeva!răspunde serios.

   -Dar...

   -Niciun "dar",ma întrerupe,te duc eu cu maşina.Acum haide!

   Las un oftat să-mi părăsească buzele şi merg in faţa lui până jos,unde dau peste mama care e pe jumătate beată.

   -Mama,eu plec la Amy!o anunţ peste muzica dată la maxim.

   -Bine,bombonel(*se scrie cu"m" sau cu "n"?),să vă distraţi!

   O căldură imi acaparează obrajii la auzirea poreclei din copilărie.Ies din casă cu cu capul in jos din cauza obrajilor roşii,având in vedere că a spus-o in faţa lui Harry.

   Am urcat in maşina neagră fără a scoate un cuvânt.După ce intră şi Harry dă drumul la un râs de zguduie maşina.Eu inrosindu-ma şi mai rău.

   -Nu mai râde!îl mustrez eu cu o voce de copil răsfăţat.

   -Bombonel!exclamă si începe iar să râdă.

   -Ţi-am spus ca face lucruri stupide când e beată!

   Într-un final se mai calmează şi pot să-i dau indicaţiile necesare pentru a ajunge la Amy acasă.Pe drum el tot chicotind pe seama poreclei mele.

   Ajungem intr-un sfârşit in faţa casei prietenei mele,îi mulţumesc lui Harry  că m-a adus şi dau să ies din maşină când sunt oprită de mâna lui care nu mă lasă să deschid uşa.

    -Păi şi eu ce primesc?mă intreabă cu o voce de copil.

    -Un mulţumesc?îi răspund confuză,dar iese sub formă de întrebare.

   -Dar eu vreau altceva!se smiorcaie.

   -Ce?îl intreb, deşi nu sunt atât de sigură că vreau să aflu răspunsul.

   -Un pupic!răspunde cu un zâmbet inocent pe faţă,de parcă ar cere o îngheţată.

   -Ce?Nu!

   -Te rooooog.Altfel nu te las să pleci!spune blocând uşile maşinii.

   -Harry,descuie maşina!îi spun autoritară.

   -Nup,fără un pupic!

   -Pe obraz!

   Da din cap aprobator.Mă intind spre el,dar exact când să-i ating obrazul cu buzele îşi întoarce capul buzele sale izbindu-se de ale mele.Şmecherul.

   Dar nu ştiu ce mă sperie cel mai rău.Faptul că sărut persoana care mai avea puţin şi mă omora azi,sau faptul că imi place.

   Mă retrag din sărut şi ies val-valtej din maşină cu lacrimi in ochii.Intru zgomotos in casă şi dau frâu liber lacrimilor.Amy vine alarmată şi când mă vede plângând încearcă să mă liniştească si mă pune sa-i zic ce s-a întâmplat,asa ca-i spun tot.Absolut tot.

*Ştiu că este scurt şi cu o grămadă de greşeli,dar sunt foarte obosita şi tot ce vreau este să dorm.Cu toate astea AM REUŞIT SĂ PUN UN NOU CAPITOL!!!Yeeeey

   Astept păreri*