The Game ||Harry Styles||

Spital

*Din perspectiva lui Andreea*

Negru,asta e tot ce văd.Nu-mi aduc aminte nimic,cine sunt,cum ma cheamă sau cum am ajuns aici,totul este in ceaţă.Imi aduc aminte in singur nume: Harry,cine e?Si de ce el e singurul de care imi aduc aminte?

*Din perspectiva lui Amy*

Stăteam pe scaunul de lângă patul Andreei si asteptam sa se trezească.A făcut un atac de panică si a avut si lipsă de calciu.De ieri astept sa se trezească si nu o face.Mama ei a venit să vadă ce face,dar a plecat aseară târziu şi nu s-a mai intors.Iar eu sunt foarte agitată şi îngrijorată.Aşa,pana la urma am adormit pe scaunul rece şi incomod.

*Din perspectiva lui Harry*

M-am dat jos din masina si m-am indreaptat spre intrarea şcolii in dorinţa de a o gasi pe Andreea si sa o mai sperii un pic.Doamne,cât imi place sa o cicalesc pe fata asta.Imi place sa vad cum o intimidez si sa o vad cum tremură sub atingerea mea.Vreau sa o vad sub mine,sa-i ascult gemetele in timp ce o penetrez cu toata puterea.Nu vreau decât sa ma joc un pic cu ea, s-o fac sa se indragosteasca de mine si apoi sa sufere asa cum am suferit si eu din cauza EI.

-Hey frate!Niall se apropie de mine cu un zâmbet cât casa poporului pe faţă.

-Hey,ai văzut-o pe Andreea?Vreau sa o mai cicalesc puţin!il intreb.

Niall este cel mai bun prieten al meu,el ştie tot.Şi tot el ştie si de planul meu cu bunăciunea de Andreea.

-N-ai aflat?ma intreabă mirat.

-Ce să aflu?

-Andreea e in spital de ieri.Am ajutat-o pe prietena ei sa o ducă pana in parcare unde o aştepta o ambulanţă,era leşinată!

-Ce?M-am oprit in loc din cauza şocului.Andreea e in spital?

-Da!

-De ce?

-Asta nu mai ştiu!

Vorbele lui Niall m-au pus pe gânduri.Brusc,o idee mi-a răsărit in minte.Daca vreau sa ii iau virginitatea trebuie să fac pe băiatul bun si sa-i las impresia de goodboy.Aşa că m-am urcat in maşină si am pornit spre spital pentru a o "vizita".

Am intrat in spital si m-am indreptat spre o femeie de 30 si ceva de ani.

-Ma scuzaţi,Andreea Soran,care este salonul ei?

-Salonul 312,etajul 2!

-Ok,mulţumesc!

Am trecut pe lângă recepţie catre lift.Ajung in faţa salonului cu numărul 312 si intru incet.

*Din perspectiva lui Andreea*

Am simţit cum ceva cald imi mângâie faţa.Incerc sa deschid ochii,dar parca genele mele sunt lipite.Am mişcat usor mâna iar acea atingere a disparut imediat.Am reuşit sa-mi deschid ochii pentru a vedea o claie de bucle ieşind pe uşă.Le-am recunoscut imediat ca fiind a le lui Harry.Ce să caute Harry aici?

Imi intorc capul spre stânga si dau cu ochii de o Amy adormită.O strig uşor realizînd cat de răguşită imi e vocea.O mai strig o dată in speranţa de a o trezi si de a-mi explica ce dracu' caută Harry aici,când el este de fapt cauza pentru care ma aflu in acest loc,pe care nu-l suport.Spitalul imi trezeşte cele mai negre gânduri,este locul in care mi-am luat adio de la persoanele dragi mie.Brusc amintirile pun stăpânire pe mine.

Veneam dintr-o excursie cu părinţii mei si bunica,când o maşină a intrat din plin in noi.Asta e tot ce imi amintesc,inainte de a mă trezi la spital si de a afla ca tata si buni au murit pe loc in accident.Şi totul din cauza unui şofer beat care a fugit imediat după si nici acum nu a fost găsit.

Am revenit pe pământ si am mai incercat sa o trezesc pe Amy,reuşind de data asta.Tresare speriată si îşi indreaptă privirea spre mine.

-Te-ai trezit!exclamă ea fericită si sare sa ma îmbrăţişeze.

-Da,da,m-am trezit,acum ce căuta Harry la mine in salon?o întreb direct.

-Harry,ce să caute el aici?ma intreabă confuză.

-Când am deschis ochii l-am văzut ieşind pe uşă!ii explic.

Se încruntă confuză.

-Nu-mi amintesc sa-l fi văzut pe aici,oricum cred că ţi s-a părut.Nu are ce căuta aici,având in vedere că din cauza lui te afli în situaţia asta!imi răspunde cam indignată.

-Ai dreptate,poate mi s-a părut!

Am căzut de acord cu Amy,dar eu ştiu ce am văzut.Şi cum rămâne cu atingerea delicată pe care am simţit-o înainte să deschid ochii.Totul e atât de încîlcit încât cu greu mă pot păstra liniştită când imi vine să urlu din toţi rărunchii.

-Când pot sa scap de aici?o întreb dupa o clipă de liniste in care fiecare era îngropată in gândurile ei.

-Imediat ce sosesc analizele,ca să fim siguri ca eşti ok!

Dau din cap aprobator si mă afund in pernă,închizând ochii şi adormind.

Intru in casă cu mama după mine, care continuă sa-mi facă morală cum că ar trebui să fiu mai atentă la sănătatea mea.Nu-i spun nimic,doar dau din cap afirmativ la orice zice.Întotdeauna are ceva de comentat la adresa mea,aşa că m-am obişnuit.De când a murit tata si buni relaţia mea cu mama a devenit şi mai rece ca inainte,singurii care mă înţelegeau erau ei.

Urc in camera mea fara sa-i adresez un cuvânt mamei.Mă schimb şi imi iau laptop-ul cu intenţia de a mă uita la un film,maine fiind învoită de la şcoală datorită lui Amy.Dacă era după iubita mea mama m-aş fi dus şi dacă eram pe moarte,dar Amy impreuna cu doctorii au convins-o sa mă lase acasă.

Uşor,uşor timpul trece,iar afară s-a întunecat de mult,ceasul arătându-mi ora 23:32,aşa ca mă decid sa ma cufund in lumea viselor.Lucru ce imi reuşeşte cu succes.

*Deci imi pare rau pt intarziere,dar chiar nu am timp de scris.Iar ieri când am intrat să postez capitolul, am observat că jumătate din el era şters.Imi venea să arunc cu telefonul pe geam.Aşa că scuzaţi greşelile pt ca scriu de pe tel.