The Game ||Harry Styles||

Dacă mai spui ceva...

   Cobor în bucătărie şi imi fac ceva de mâncare.După ce am făcut acel dus Dumnezeiesc am adormit,iar acum mor de foame şi vreau să mă înfrupt în acest sandwich delicios.

   Am mâncat si am urcat înapoi în camera ca să mă pregătesc de şcoală.Trebuie să-mi fac rost de lecţiile pe care le-am pierdut şi să găsesc o scuză pentru absenţa mea de zilele astea.

   Îmi aleg o pereche de jeanşi albaştrii închis,o bluză albă şi o jacheta neagră peste.Îmi mai aleg şi niste brăţări cu ţinte,ruj,puţin tuş şi rimel şi sunt gata.

Culeg cheile de pe măsuţa de cafea şi telefonul de pe tejghea.Incui usa de la intrare dupa mine şi îndes cheile în geantă.Mă urc în maşină şi în douăzeci de minute ajung în parcarea şcolii,unde o grămadă de liceeni bârfesc şi se bagă în vieţile tuturor.

   Mă dau jos din maşină şi toate privirile se îndreaptă spre mine.Îmi dau discret ochii peste cap şi blochez maşina.Urăsc că atunci când cineva are ceva nou sau a făcut ceva toată lumea se zgăieşte la el.

   Intru pe uşa şcolii,dar o voce cunoscută se aude în spatele meu.

   -Andreea!Amy mă strigă în speranţa de a mă opri,dar nu am de gând să o fac.Andreea opreşte-te!

   De data asta mă opresc şi mă întorc cu o privire ucigătoare spre ea.La vederea expresiei mele se opreşte exact acolo unde se afla şi se uită şocată la mine.Nici nu ştiu ce vede,sunt obosită că după două nopţi nedormite am reuşit să închid ochii doar pentru câteva ore.Plus că înainte să ajung la şcoală am luat o doză,nu cât să nu mai ştiu de mine,ca data trecută,dar să mă calmeze.

   -La ce te tot holbezi aşa?Ce vrei,nu ţi-ai ajuns cât mai umilit?o întreb rece când văd că nu spune nimic.

    -Trebuie să vorbim!spune serioasă

   -Nu avem ce vorbi!cu asta mă întorc şi plec spre dulapul meu.

   Îmi iau cărţile pentru următoarea oră şi mă indrept spre clasă,când se aude un glas piţigăiat în stânga mea.

   -Vai dragă,târfa şi-a luat maşinuţă nouă?

   La auzul cuvintelor ăstora arunc cartea de engleză cât colo şi o lipsesc pe Mara de un dulap.Mara este duşmanca mea de când am început liceul.Tot timpul mă jigneşte,dar nu am ripostat niciodată deoarece Amy mă oprea de fiecare dată,însă acum am atâţia nervi şi trebuie să mă descarc pe cineva.Degetele mele se modelau perfect în jurul gâtului ei,străgând din ce în ce mai tare.

   -Ascultă aici,curvo!Dacă mai spui vreun cuvânt la adresa mea,s-ar putea să rămâi fără glas!mârâi.

   Am văzut cum se făcea din ce în ce mai verde la faţă aşa i-am dat drumul,prabusindu-se oe jos.Am lovit cu pumnul în dulap şi mi-am recuperat cărţile de pe jos.Am observat mulţimea din jurul meu şi al Marei,aşa că mi-am făcut loc şi mi-am continuat drumul.Ceea ce a fost uşor,având în vedere că acum le era frică de mine şi se dădeau înlături pentru a-mi lăsa cale liberă.

   Intru în clasă şi răsuflu uşurată când văd că profesorul nu a venit,iar clasa e pe jumătate goală.Cred că toată lumea a asistat la "show-ul" pe care l-am oferit mai devreme.

   Îmi aşez cărţile pe prima bancă de la fereastră şi deschid cartea la pagina de unde ar fi trebuit să învăţăm.Oi fi eu rea şi dură,dar ţin la şcoală şi chiar vreau să termin liceul printre primii.Deşi,mulţi ar zice că am bani,maşină şi un loc de muncă,la ce mi-ar mai trebui şcoala?Dar visul tatei a fost să fiu printre premianţi,şi eu am de gând să îi îndeplinesc visul.Chiar dacă l-am dezamăgit în alte privinţe.

   Sunt pe la jumătatea lecţiei când profesorul intră în clasă şi ne anunţă că astăzi ascultă toată ora.Am noroc că învăţ repede şi am mai reţinut câte ceva de la ceilalţi colegi,aşa că am luat un 9.

   Clopoţelul se aude,iar eu ies prima pe uşa când se aude numele meu în difuzoare.Se pare că sunt chematăla directoare.Of,nu o suport pe femeia aia.Mi se pare o aşa piţipoancă.

   În fine,o salut politicos şi mă aşez pe unul dintre fotoliile din faţa biroului.

   -Domnişoară Soran,pentru inceput,aş dori să ştiu de ce aţi lipsit zilele acestea!începe ea pe un ton fals prietenos.

   -Am avut nişte probleme de familie!răspund.

   -Data viitoare aş vrea să fiu anunţată!

   Dau din cap afirmativ şi aştept să continue.

   -Acum,am auzit că nu prea îţi ajuţi noii colegi.Ţi-am încredinţat ţie şi lui Amy să aveţi grijă să înveţe şcoala noii elevi!

   M-am plesnit mintal la amintirea responsabilităţii pe care am primit-o forţat din partea directoarei ca să treacă cu vederea toate "prostiutele" mele.

   -Plus că,am aflat că ai mai făcut ceva destul de grav.Aşa că,dacă vrei să nu fi exmatriculată ai face bine să-ţi faci treaba!continuă serioasă.

   -Am înţeles,o să-i ajut!am spus sceptică.

   -Perfect!a exclamat cu o falsă bucurie.Te poţi duce la ore!

   Am ieşit înjurînd in barbă din biroul directoarei.Iar la pe un hol din apropiere l-am văzut pe unul dintre prietenii lui Harry cum se uita dezorientat în jur.

   -Bună,ai nevoie de ajutor?îl întreb.

   -Da,te rog.Am matematică şi nu ştiu pe unde să o iau! spune în timp ce mă studiază din cap până în picioare.

   -Bun,şi eu am tot mate,iar directoarea m-a rugat să vă ajut să găsiţi clasele.Aşa că,hai să mergem!

   -Apropo,sunt Zayn!

   -Andreea!Dacă te mai rătăceşti poţi să mă suni!

   -Super,dă-mi numărul tău!

   Facem schimb de telefoane şi ne scriem numerele în ele.Am ajuns într-un sfârşit la clasă.Ne scuzam că eu am fost la director,iar el, fiind nou,s-a rătăcit prin şcoală. Ca să nu se înţeleagă altceva şi ne aşezăm în bănci.

   Restul orelor au trecut fără alte peripeţii,iar acum mă îndrept spre parcare pentru a pleca acasă...

*Boom,nou capitol.Sper să vă placă.

   Acum vreau să vă mulţumesc pentru voturi şi comentarii!!!I love you sweeties!

P.S. Scuzaţi greşelile