The Game ||Harry Styles||

Lucruri ciudate

   Stau şi mă uit la peisajul superb ce se întinde la picioarele mele.Harry mă ţine de talie şi îşi sprijină bărbia pe umărul meu.Nu pot să cred că reusesc să mă uit in jos de la o înălţime considerabilă fără să ametesc şi să vreau să mă dau în spate.Nimeni nu ştie de frica mea,nici măcar Amy,până acum.Când mi-am adus aminte de Amy lacrimi mi-au apărut instant în ochii.Am incercat să mă abţin ca să nu mă vadă Harry,dar o lacrimă tot a scăpat şi a ajuns pe mâna lui Harry.Când a simţit,a tresărit şi m-a intors cu faţa la el.

   -Hey,ce ai?mă intreabă în timp ce îmi sterge lacrimile.

   -Nimic,doar mi-am adus aminte de Amy!îi spun tristă.

   -Chiar ţii la ea,nu-i aşa?mă intreabă.

   Dau din cap afirmativ,iar el nu mai zice nimic.Doar mă ia în braţe şi mă lasă să mă linistesc.

   -O iubesc ca pe o soră,ea a fost acolo când nu mai aveam pe nimeni,ea m-a ajutat să mă ridic când am căzut.Ea e singura pe  care o mai am!îi spun după ce mă linistesc.

   -Păi şi mama ta?mă intreabă.

   Râd sec înainte să-i răspund.

   -Pe mama nici măcar nu o interesează persoana mea,ea abia aşteaptă să devin majoră ca să scape de mine!

   Nu zice nimic,doar mă strânge mai tare în braţe.Mi-am îngropat capul în pieptul tare al lui Harry.Mă simţeam atât de bine în braţele lui,încât nu as mai vrea să plec de aici niciodată.Nu ştiu ce e cu mine,dar nu m-am mai comportat cu nimeni aşa,de obicei sunt distantă şi rece cu cei care încearcă să se apropie de mine,de aceea nu am avut vreun iubit până acum.

  -Hai să intrăm,s-a făcut frig!Harry mă ia de mâna şi se indreaptă spre intrarea în bloc.

   Niciunul nu mai scoate un sunet si continuăm drumul spre apartament.Intrăm în bucatarie unde pe masă trona mândru un pui întreg făcut la rotisor.Stomacul mi-a chiorăit la văzul mâncării.Nu mi-am dat seama,dar mi-e al  naibii de foame.

   Ne aşezăm la masă şi începem să mâncăm spunând tot felul de glume.Eu râdeam la glumele seci ale lui Harry cu cioc-cioc,iar apoi îi povesteam despre prostiile ce le făceam când eram mică.

   Am stat aşa vreo două ore,când telefonul lui Harry a sunat,iar acesta mi-a făcut semn să aştept şi a ieşit din cameră pentru a vorbi.Când a intrat înapoi în cameră avea o faţă supărată.

   -S-a intamplat ceva?îl întreb.

   -Nimic,dar ar cam trebui să pleci!îmi spune rece.

   Stai aşa,până acum râdeam şi glumeam,iar acum mă dă afară?Sunt al dracului de confuză,dar totuşi mă ridic de la masă ca să merg în cameră să-mi iau telefonul.

   Îmi iau geanta şi paltonul din cuier şi ies pe uşa.Cât timp m-am pregătit, Harry a stat lângă uşă,aşteptându-mă pe mine.Nu îl înţeleg deloc,eu îi povestesc despre mine,mă deschid în faţa lui,iar el mă dă afară.

   Cobor în faţa blocului şi realizez că maşina mea a rămas la lac.Scot telefonul şi îl sun pe Max,singurul în care am incredere,după Dracus.

    *Conversaţie telefonică*

"Bună,Max.Am nevoie de tine să vii să mă iei de undeva!"îi spun direct.

"Trimite-mi adresa şi o să ajung în cateva minut!"îmi răspunde deja obişnuit cu comportamentul meu dur.

"Ok"

   Închid telefonul şi îi trimit adresa printr-un sms.Mă aşez pe bordură şi îl aştept pe Max.El e mâna mea dreaptă în afacerile lui Dracus,şi tot el m-a "educat" în această meserie.Dar eu am devenit mai buna ca el,dar pe el nu îl deranjează,nu e chiar atât de implicat în asta.Şi în plus,tine la mine ca la o soră, deşi eu nu mă prea pot elibera în faţa lui de frica unei trădări.

   Îi văd maşina îndreptându-se spre mine,asa că mă ridic de pe bordură şi intru pe locul din dreapta.

   -Hey!îl salut.

   -Hey,încotro?mă intreabă vesel.

   -Mergi spre marginea oraşului,spre vest!îl indrum.

   -Unde se află pădurea aia?mă intreabă.

   Dau din cap afirmativ şi îmi mut privirea pe geam.Max porneşte în viteză de pe loc şi dă drumul la radio.

   -Dar tu nu ai primit alaltăieri o maşina drept răsplată după misiune?sparge nedumerit liniştea.

   Am oftat,speram să nu mă întrebe asta.

   -Ba da,dar m-a certat cu Amy şi am plecat la un loc special de lângă pădurea aia.Acolo m-am intalnit cu cineva şi am plecat cu maşina lui la el acasă.Acea persoană nu a putut să mă ducă ca să-mi recuperez maşina,aşa că am apelat la tine!

   L-am lămurit încercând să nu-i dau prea multe detalii.Nu vroiam să afle nici unde se află acel loc,nici că persoana respectivă este Harry.Exact cel căruia i-am transportat a cele mai bune şi scume arme şi singurul de care se teme Dracus.

   Pierdută în gânduri,nu am realizat când am ajuns în faţa pădurii,iar râuleţul ce alimentează lacul era vizibil.De aici sunt vreo 5 minute de mers pe jos.Mi-am văzut maşina la câţiva metri depărtare e locul în care ne aflam,aşa că nu am mai stat pe gânduri şi i-am mulţumit lui Max că m-a adus si am ieşit din maşina lui intrând în a mea.

   Am băgat cheia în contact şi am învârtit-o,maşina pornind cu un mârâit.L-am vazut pe Max cum imi face semn să las geamul.

   -Ai chef de o cursă?mă intreabă cu un zâmbet şiret pe buze.

  Am stat câteva secunde pe gânduri,apoi mi-am zis "ce am de pierdut?".

   -S-a făcut,de unde până unde?îl intreb.

   -De aici până în centru,pe a treia străduţă din dreapta!

   Aprob şi îmi aşez maşina lângă a lui.Acesta coboară din nou geamul şi începe să numere.Când a ajuns la 3 am calcat pe acceleraţie,luându-i faţa lui Max.

   Conduceam liniştită cu aproape 250 km/h.Pe Max l-am lăsat undeva în spate,iar eu îmi continuam drumul spre centru,când o maşină de poliţie a apărut în spatele meu.Am rânjit drăceşte.Chiar aveam poftă de puţină adrenalina,să vedem de ce sunt în stare.

   Am mărit viteza şi am făcut slalom(*sper că aşa se scrie)printre maşini.Că na,doar e ora de vârf.Mă uitam în oglinda retrovizorie după poliţişti,când....

*Pam-pam vă las în suspans.Ce părere aveţi despre acest capitol,sper să vă placă.

P.S. Scuzaţi greşelile.