Fell in love with a pirate

5. Un bodyguard

  
Ore interminabile am petrecut acolo spaland puntea care parea nesfarsit de murdara. Nu am fost obisnuita cu astfel de activitati, dar am de ales, cand un capitan imi porunceste asta? Mainile imi sunt reci si prea sensibile pentru a face fata unei astfel de munci fara scrupole pentru mine. Sunt deschisa la tot ce e nou si abea acum realizez ce munca obositoare duceau servitoarele, iar eu deseori stateam cu o carte in mana citind. Daca o sa ma reintorc nu o sa uit sa le mai dau pauza. 

  Daca o sa fie vreo intoarcere...

Nu trebuie sa ma gandesc la asa ceva. Sunt puternica si voi reusi sa evadez din inchisoarea asta, asa ca niciun daca. E sigur.

Mainile mele spala in continuare pe cand gandul meu zboara usor la tot ce mi s-a intamplat. Totul s-a petrecut prea repede. Saptamana trecuta eram la plimbare prin parc admirand fiecare culoare a verii, si era un spectacol splendid! Era o frumoasa campie formata din lacuri de verdeata si flori parfumate care alinau sufletul oamenilor cu frumusetea si mirosul lor. Fluturii zburau in explozii de culori ca un curcubeu pe deasupra vaii calde.
   Mi-e atat de dor de acele peisaje mirifice!

Of, nava tampita! Zicand asta am trantit cu putere peria cu care spalam, improscand pe alocuri cu apa. 
   Apa rece a atins rochia aproape uscata, acum fiind iarasi una uda.
Unde imi sunt acele rochii extravagante, elegante si bijuteriile mele frumoase?
   Ce am pe mine pare mai mult o camasa de noapte, grie ca cenusa si prea larga pentru corpul meu. Duc lipsa acelor vremuri in care traiam fara griji acasa...

Mi-am revenit din amintiri cand mi-am dat seama ca apa din galeata se sfarsise. Am lasat peria jos, obosita, si mi-am inaturat de pe chip o suvita nelalocul ei. Cu dosul palmei mi-am sters transpiratia care mi se scurgea in picuri calzi pe frunte si am inghitit in sec.

- Mary, ma duc sa gasesc niste apa sa spal. Revin imediat, am informat-o ridicandu-ma de jos cu greu. Amorteala isi pusese cuvantul.
Ea a incuviintat si eu m-am indreptat spre... inca nu stiu defapt spre ce anume. Nu am nicio idee unde ar putea tine apa acesti pirati. Asa ca, ultima sansa ar fi sa intreb acest lucru.

- Ma scuzati... am intrebat spre primul pirat care am vazut.
Nici nu am apucat sa continui ca s-a uitat urat la mine si a plecat in treaba lui.
Asa sunt toti aici? Poate o sa am noroc cu tipul asta care vine acum.

- Ahm... 
Da, a si plecat.

- Pot sa... 
Si a plecat si asta.

  Nimeni nu raspunde. Sunt chiar atat de invizibila in fata ochilor lor? O sa ma descurc singura, multumesc! Voi colinda toata aceasta nava pana voi gasi ceea ce caut, fara ajutorul nimanui. Nu am nevoie.
M-am intors nervoasa cu fata la pamant, atenta pe unde merg, dar m-am izbit de... ceva tare.
Nu, nu are muschi, din pacate.

   Capul meu ce doare... nu putea sa fie mai moale catargul? Chiar atat de tare trebuia sa fie lemnul asta?
Era atat de mic in cat nici nu l-am vazut, ce ironic!

- Tu esti Kathleen? a intreabat o voce in spatele meu. Cand ma intorc, vad un om negru, la bustul gol, inalt, care emana din ochii sai la fel de negri raceala, dezinteres si respingere.

-  Da... eu sunt. De ce?

Oare ce am mai facut acum? Nu am curatat podeaua bine? Capitanul vine dupa mine? Am deranjat cu ceva ca am strigat pe nava?
Am inghitit in sec. Sigur am facut ceva gresit. Oh, Doamne...

Piratul era un om span, cu ochi negri si nas putin turtit. Avea umerii lati si muschii lui mari ieseau in evidenta cu acel piept gol si fara par. Pielea neagra contrasta cu pantalonii scurti albi, pe care ii purta legati de brau cu o centura neagra si lata din piele neagra. Acolo stateau spanzurate pistolul si nelipsita sabie.