Capitolul 38

1.2K 102 21
                                    

(Perspectiva Minei)

Vin cu o tava cu mancare din bucatarie si o pun pe masa, mama urmand in spatele meu.

Songmin este deja la masa si sta in capul mesei, asteptand sa manance cu nerabdare.

"Asa luati masa mereu?" o intreb uitandu-ma atent la cat de decorate erau platourile de pe masa.

"Dap!" imi raspunde.

"Wow.." spun uimita iar ea chicoteste.

Mama se aseaza in celalalt capat al mesei iar Jungkook langa mine.

"Pofta buna, dragilor!" ne spune mama cald iar noi ii raspundem inapoi.

In timpul mesei, am vorbit despre diferite chestii, cum este in Daegu, ce traditii au sau cum sunt oameni, dar am vorbit si despre Seoul, despre scoala si vacante. Desi sunt doua orase din aceeasi tara, sunt destul de diferite.

"Sa ma suni cand ajungi in Seoul si cand ajungi la casa ta, bine?" imi spune mama grijulie.

"Nu pot sa cred ca abia azi ne-am intalnit si deja te comporti ca si cand ai trait langa mine toata viata..." spun si mi se formeaza lacrimi in ochi.

"Esti copilul meu, chiar daca nu te-am vazut de mult timp, te-as recunoaste si dintre 1000 de oameni!" imi spune strangandu-ma tare.

"Te iubesc enorm.." spun incet iar ea zambeste cald.

"Si eu te iubesc, scumpo"  imi spune.

Rup imbratisarea iar ea se uita la Jungkook.

"Multumesc mult ca ai grija de fata mea!" ii spune mama zambindu-i si lui cald.

"Întotdeauna!" spune acesta iar eu zambesc cald.

"O sa mai veniti?" ma intreba Songmin trist.

"Iti promit, bine?" ii spun iar acesta da din cap fericit.

"Bine!" spune fericit iar eu ii zambesc.

Jungkook ma prinde de mana si ma duc langa el.

"Paa!" le spun iar Songmin imi face cu mana.

Ce dragut!

"Drum bun!" spune mama.

"Multumesc!" spun si apoi plecam, eu inca uitandu-ma dupa ei.

Ne punem pe scaunele autobuzului, eu la geam, el langa mine si respiram adanc dupa ce tocmai am pierdut autobuzul si a trebuit sa alergam dupa el.

"Ce zi" spune Jungkook incercand sa isi traga sufletul.

"Nu ti-a placut?" il intreb si ma uit atenta la el dar acesta are ochii inchisi.

Ranjeste si imi prinde mana din nou intr-a lui. Zambesc si imi pun capul pe umarul lui.

"A fost o zi agitata, dar ai facut-o superba" ii spun iar acesta chicoteste.

Ne uitam amandoi la mainile noastre.

E atat de ciudat, dar atat de bine! Am ajuns, pana la urma, sa fim impreuna, asa cum spun toti despre noi.

Oare acum cum o sa fie? "Hei! Eu sunt Mina, iar el este iubitul meu Jungkook!". E atat de ciudat! Acum Jungkook nu mai e cel mai bun prieten al meu. A fost vreodata?... Daca stau sa ma gandesc, tot timpul a fost langa mine si a avut grija de mine ca si cand as fi a lui de la inceput. Am crezut ca a facut asta din cauza accidentului lui Chanwoo. Oare el ma place de atunci?...

"SBB: Painted in gray" - Jeon JungkookUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum