"Buna ziua?" spun incet si vad o Doamna stand pe un scaun si arajandu-si parul.
Se intoarce si se uita la mine zambind fiind uimita sa ma vada langa ea.
"Ce te-ai mai schimbat, Yumi! Ai mai crescut!" imi spune aceasta fericita venind sa ma imbratisese.
Stiam ca sub pielea uscata cu riduri si parul alb sta Doamna Directoare de candva.
Tot timpul a fost buna cu copii si ii ajuta nespus de mult. Vorbea cu ei, ii ajuta la teme, canta cu ei. O persoana extrem de minunata pe langa care a trecut timpul in fuga!
Ii zambeac si o iau in brate cald.
"Mi-a fost dor de Dumnevoastră!" spun incantata iar ea rade incet.
"Poate am imbatranit dar inima mea este inca tanara! Imi amintesc si acum cum desenai sotronul pentru toti copii si incepuseti sa va jucati" spune razand gandindu-se la trecut.
"Si eu imi amintesc momentele astea. Au fost cele mai frumoase momente din viata mea!" spun iar ea se uita ingrijorata la mine.
"Dar ce s-a intamplat?" ma intreaba.
Nu cred ca este okay sa ii spun totul...
"Mi-a venit acum cateva zile in minte o amintire de cand eram mica. Dar mult mai mica, nu eram in acest loc. Cred ca era o amintire cu mama" spun iar ea da aprobator din cap in semn ca intelege.
"Oh! Ce frumos! Ai venit sa iti cauti mama, draga?" ma intreaba.
"Ma intrebam daca ma puteti ajuta cu un dosar sau un nume, va rog frumos?" o intreb.
"Desigur, draga mea! Am dosarul tau aici" imi spune si merge spre dreapta unde are foarte multe dulapuri puse pe perete.
Deschide un dulapior care cred ca avea cel putin 300 de dosare.
Deja stiu ca o sa stam ceva pe aici!
(Perspectiva lui Jungkook)
Ma duc spre cativa copii cred ca de vreo 5 ani amandoi care se jucau. Ma asez langa ei iar ei imi zambesc cald.
"Buna ziua!" spun ambi.
Doamne! Sunt atat de respectuoși si atat de mici! Simt ca mi se rupe inima cand ma uit la ei!
"Buna!" le raspund zambind si eu. "Ce faceti?" ii intreb.
"Ne jucam" spune unul.
"Vrei sa te joci cu noi?" ma intreaba celalalt intinzand o jucarie spre mine.
"Desigur" spun.
"Care este numele tau in joc? Al meu este Duni" ma intreaba acelasi baietel.
"Al meu este Haeso" imi spune celalalt.
"Pai al meu cred ca o sa fie ca cel adevarat... Jungkook" spun si iau jucaria.
Cei doi baieti incep sa se joace, intervenind si eu din cand in cand.
Trebuie sa recunosc ca cei doi baieti sunt chiar foarte draguti si prietenosi pentru varsta lor!
Simt o mana pe umarul meu si o vad pe Mina punandu-se pe jos langa mine.
"Deci?" spun si ma uit la fata ei.
"Cred ca mai stam aici pana maine" spune si se uita si ea la mine.
CITEȘTI
"SBB: Painted in gray" - Jeon Jungkook
RomansaÎntr-o poveste în care totul pare complicat pentru ea, apare el, dându-i speranța în momentul în care dispare credința lui. Mina trăiește perioada adolescenței de șaisprezece ani atunci când în viața ei apar probleme. Crescută într-un orfelinat din...
