Capitol 13

219 11 5
                                    

First of all!!! Scuzati-ma ca mi-a luat mult dar acum e aici. Si @Pinguin_Daniela sigur m-ai strans de gat pana acum de einspe mii de ori si poate si acum vrei s-o faci ca nu am postat dar acum te rog sa-l savurezi din plin :))) 

Priveam infricosata in ochii sai negrii ca noaptea. Cum ma gasise? De unde stia unde sunt? Trecuse atat de mult timp de cand nu ne vazusem.

-Hmm. Se pare ca inca ma mai tii mine. Nu prea te-ai schimbat foarte mult. Cand am auzit ca esti in zona,am fost foarte incantat si am zis sa-ti fac o vizita. Fusesem azi la tine dar nu te-am gasit acasa. Am venit aici dar nici prin cap nu-mi trecea ca o sa te gasesc aici. Apropo,am inteles ca il cunosti pe Dylan. Stii de care vorbesc... O’Brien.

Dylan,nenorocitul naibii. In timp ce vorbea,ma mangaia incet pe fata.

-Stii ce nu mi-a placut sa aflu? Faptul ca esti cu Hemmings. Nu imi vine sa cred ce repede m-ai inlocuit draga Alex.

Ei bine,da. Sigur ati ghicit. E fostul meu iubit..din liceu. Ma intoarse catre el si ma privi,indepartand mana de pe gura mea.

-Parca esti mai buna decat imi aminteam. Sigur Hemmings ti-o trage bine,huh? Pe mine nu m-ai lasat dar na. Nu-s un superstar.

Nu am mai rezistat si l-am plesnit cu toata puterea.

-Tot o javra esti Daniel,scuipai eu. Acesta isi masa obrazul care se inrosise acum,ma privi,ma lua de gat si ma tranti de perete.

-Si te mai intrebi de ce te-am parasit si inlocuit. Luke e de un infinit de ori mai bun ca tine...chiar si la pat desi noi nu am facut-o niciodata.

-INCETEAZA!

-Te deranjeaza adevarul,nu amice? Ei bine,asta e situatia.

Si in acel moment,datorita gurii mele mari,ma trezi cu o palma. Niciodata nu primisem o palma,nici macar de la parinti cand eram mica. Privi catre Daniel si acesta era furios.

-Amice las-o. O vreau vie,nu abia sa se tina pe picioare.

Priviram amandoi catre persoana care spusese asta si era... Dylan. Mai bine de atat nici ca se putea.

-Alex,data viitoare cand mai vorbesti cu Hemmings, sa ii spui ca il salutam si noi...asta daca o sa mai vorbesti cu el,zise Dylan,apropiindu-se si ranjind diavolesc. Se uita la mine in timp ce mana lui Daniel imi lasa gatul liber si mana lui Dylan o inlocui,coborand incet pe gatul meu,apoi pe sanii mei.

-Ce e O’Brien? Nu te mai satisfac tarfele de Anne si Maddison?

Acesta pufni si acum degetul sau se plimba pe buzele mele.

-Ba da iubire dar tot nu am apucat sa o fac cu tine. Si cum prietenul Daniel,aici de fata,e si el in zona,ar fi mai interesant in trei. Pacat ca fraierul tau nu poate vedea asta.

Il priveam cu ura si Daniel se uita la noi uimit.

-Dylan cum ii permiti sa iti vorbeasca asa? Intreaba acesta.

-Cum sa n-o las? Doar e iubirea mea.

Pufni.

-Alex esti...?

La auzul numelui meu,toti trei intorsaram capul catre persoana care il rostise. Nick.

„Mersi Doamne!” ,gandi.

-Nick vrei sa te alaturi petrecerii? Intreba Dylan.

-Plecati de langa ea idiotilor,scuipa Nick.

-Ca de nu ce?

Nick ii raspunse cu un pumn in stomac. Daniel vru sa il ia prin surprindere pe Nick dar acesta fu mai rapid si se intampla exact invers. Ma lua repede de mana si plecaram din baie. Ne indreptaram catre fete care deja ne asteptau si plecaram. Privi odata in spate cand iesiram din club si cei doi erau la o distanta relativ medie. Nick urca in masina in timp ce eu si fetele urcaram intr-un taxi. Nick era in fata noastra acum dar el si noi mergeam pe rute diferite in caz ca eram urmariti de Dylan si Daniel. Fetele au ajuns fiecare la ea acasa si eu in fata blocului meu,coborand din taxi cu teama. Priveam in toate partile si nu se vedea nimic. In urmatoarea clipa chiar nu mai vedeam nimic,deoarece ochii imi erau acoperiti,la fel si gura,iar mainile le simteam legate. Simti cum fusesem luata si trantita pe ceva moale. Apoi se auzira niste rasete.

Nothing is impossible Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum