All mine

Chapter 7

    
  Capitolul 7-Mutarea

Am deschis ochii când am auzit ușa care s-a deschis. Am strâns cearșaful aproape de mine, am auzit pașii care se apropiau când ochii mei se închideau. Era mai bine să dorm decât să-i văd fața.

"Trezeşte-te dragostea mea"

Dragostea mea ...
Cuvântul acela ...
A fost fantezia mea să mă îndrăgostesc de un om uimitor ..
Să primesc trandafiri... cadouri..și să fiu iubită.  Dar el mi-a distrus fantezia.

„Fetițo ... trezește-te” vocea lui m-a făcut să strâng cearșafurile strâns la pieptul meu.

El nu mi-a luat virginitatea .... dar am rămas cu semne roșii .. Nu numai cu muşcături, ci și cu vânătăi.

Lacrimile erau acum uscate.  Am deschis ochii pentru a mă întâlni cu cel mai rău om din toate timpurile.  El a zâmbit ... „Ești atât de frumosă ... și cu marcajul meu ... niciun om nu-şi poate pune ochii vreodată pe tine” a declarat el mângâindu-mi obrajii cu mâinile.

Atingerea lui m-a făcut să tresar ... totuși am simțit plăcere când m-a sărutat. Vreau să ies ... vreau să fug. Dar nu pot.

"Nu nu...te rog"
"Ava mea....aminteşte-ţi... dacă încerci să fugi... o să fie rău...dacă nu vrei sa tatăl tău să fie în pericol...fă ce îţi spui baby"

Cu asta şi-a strecurat degetele înfigându-le în pielea mea.

Am simțit lacrimi pe obraji.
  „Nu nu baby...nu plânge...shhh” M-a ridicat așezându-mă pe poala lui. Am încercat să mă ridic, dar strânsoarea lui a devenit mai strânsă.

Odată ce m-am oprit, el mi-a sărutat gâtul. A supt peste tot semnul pe care l-a făcut prima dată. Nu mi-am putut ține geamătul. Eram supărată pe mine.  Eram slabă pentru că bărbatul a amenințat că-l ucide pe tatăl meu.

„Trebuie să te duc acasă drăguță. Ia o rochie ..” S-a ridicat în picioare și m-a ajutat şi pe mine să mă ridic.  După ce am luat rochia el sa întors spre mine.

Mâinile lui au ajuns la obrazul meu și buzele lui s-au întâlnit cu celălalt obraz al meu."Du-te şi te pregătește iubito...va trebui să plecăm” a spus el ciupindu-mi obrajii.

Nu am vrut niciodată asta.
De ce eu ??  Nu-l voi lăsa să mă aibă ... Trebuie să lupt pentru mine.

După ce am terminat, mi-a luat mâna și m-a condus afară. Am văzut două servitoare curățând intrarea.  M-a tras spre mașină și mi-a deschis portiera şi după a închis-o.  Nu am rostit un cuvânt.
„Ava”. Eram prea obosită ca să-i răspund.
"AVA!!!"  Am tresărit și l-am privit.

"D-Da?"Am întrebat.
"Nu vreau să porți haine scurte, ai înțeles?"
Ce ?  În nici un caz.
„Dar nu mai port pantaloni scurți ... deja mi-ai spus să nu o fac" 
"Nu vreau ca vreun bărbat să se uite la ce e al meu. ”

"Nu mă deții !!" Nu am ştiut de unde a vinit asta.  Dar am regretat-o ​​în momentul în care mașina s-a oprit.
„Îmi pare rău”
„Good girl...te dețin Ava ... păstrează asta în mintea ta .. nu-mi testa răbdarea” Am dat din cap. Urăsc asta.

Restul călătoriei a fost tăcută .Când am ajuns în sfârșit acasă .m-am simțit liberă . Mi-a  deschis portiera şi am înaintat spre ușă. Ochii mei s-au mărit când a sunat la sonerie.

Ce face? 
Nu ar trebui să plece deja?

Ușa s-a deschis dezvăluindu-l pe tatăl meu. Ochii lui s-au lărgit.  „Oh Ava dragă. Unde erai?” Înainte să pot vorbi, Roman mi-a luat-o înainte.
"S-a pierdut ... așa că am ajutat-o."  Tata l-a privit .. Părea într-un gând profund înainte ca ochii săi să se deschidă și fața lui să pară îngrozită.

„D-Domnule ... v-vă mulțumesc...Cum vă pot răsplăti ...” a spus tata cu teamă.  Ce ...?  De ce se temea?  Îl  cunoaşte?  Cine este Roman?

„Cu nimic ..și aș putea adăuga să  ai grijă de ea ....” s-a uitat la mine ... S-a uitat la tatăl meu cu o privire mortală și s-a îndepărtat. 

"Îl cunoști tată?" Am întrebat pășind înăuntru.
"Ava ... ți-a făcut ceva .. ești bine plăncinţică?"

Nu... ajută-mă te rog.

"Da. Sunt bine. Dar de ce vorbeai cu el așa" Ochii lui m-au privit cu tristețe,
"Ți-a făcut ceva Ava?", A întrebat el din nou.  „E-El ... ne-am mai întâlnit. M-a lăsat acasă odată” M-am uitat la tata pentru a-l vedea îngrozit.

"Ava...nu este un om bun ..."
Ştiu tată.
Ştiu.

„Stai departe de el” nu pot.  Asta e.
„Tata”.  Se întoarse.  „El...e ..nu mă va lăsa în pace, aşa-i?”  Sa lăsat tăcerea .M-am ridicat în sus.

"Trebuie să plecăm ... ACUM" a spus el mergând sus.

Asta e. Mă duc. Nu va mai trebui să mă ocup de el.  Dar .. este atât de periculos.  ..?  De ce a acționat tata așa?  Au avut o conexiune?  Îmi fac bagajul cu toate aceste întrebări în minte. Mă mutam din nou .. dar de data asta ... am fost ușurată că nu îl voi mai vedea.

Ştiam puţine ... lucrurile rele erau pe punctul de a începe.