My girlfriend is a ghost

4.idioata

2021

Jungkook pov.

Doamne, cât de stresat sunt! In două luni! În doua luni vom avea un nou concert și noi nu suntem deloc pregătiți! Greșim încontinuu! Ba coregrafia,ba versurile,tot! Yoongi hyung s-a lovit de curând la picior și nu trebuie să danseze sau să se miște o lună . Și mai ne rămâne doar o lună,nu vreau să pun presiune pe ei sau pe mine.
Mă grăbeam spre companie, dar după vad o fată ce se grăbea undeva ,dar îi cade o fișă pe pământ.

"Hey! Domnișoara! Ați scăpat ceva!" huh? e surdă? nu mă aude ?
"Um...am spus ceva!" mergeam în spatele ei și apoi se oprește și se întoarce spre mine cu o față arogantă.
"Pe bune?! Nici măcar nu mă poți vedea sau auzi!" zice plictisită uitându-se spre mine. Fata asta e nebună sau..?
"Um...te pot auzi și vedea foarte clar." privire ei se mărește și apoi zice șocată.
"Stai! Tu chiar mă poți vedea ?" mi-am dat o palmă singur și i-am zis nervos.
"Știi ceva? Pa!" i-am zis și m-am întors să plec ,dar ea fuge până ajunge în fața mea.
"Tu chiar mă poți vedea! Ce vezi?" vai de capul meu!
"O idioata!" i-am spus privind-o în ochii ei verzi ce-mi aduc aminte de cineva .
"Sunt serioasă!" spune nervoasă.
"Și eu!" după ochii ei se întristează și inima a început să-mi bată foarte tare simțind de parcă o rănesc.
"Îmi poți măcar spune tot ce vezi? Toate detaliile? Te rog!" Of,doamne,de ce eu?
"Bine! O fată de vreo 165,ochii verzi,bruneta" ochii mei erau pe buzele ei acum. "Buzele sunt roz și um...să-ți descriu și corpul?" i-am zis timid și ea aprobă,ochii mei cad pe corpul ei.
"Pai...um...ai un fund ma-adica ai forme și ești frum-asta e tot!" îi zic uitandu-mă în ochii ei văzând lacrimi.
"Tu chiar mă vezi! Dar sunt moartă" ai de capul meu ,am terminat aici.
"Domnișoara! Nu sunteți moartă,okey? Vă pot vedea și va pot auzi! Nu sunt nebun! Dacă nu mă crezi o să întreb pe cineva!" m-am întors și am văzut un bărbat îndepărtare.
"Hey! Domnule! Puteți veni aici pentru un minut?" acel bărbat îmi zâmbește și spune.
"Da copile?"
"Puteți vedea fata aceasta,nu?"
"Nu o sa te audă" spune fata aia și eu mă întorc cu mâinile pe șold spre ea.
"Taci!" acel bărbat se uită la mine și îi zic repede.
"Nu ,nu dumneavoastră! Ci fata asta!"nel se uită în spatele meu și apoi se uită trist spre mine.
"Fiule,îmi pare rău ,dar ar trebui sa vezi un doctor" zâmbetul îmi piere și fata aceea râde.
"Era un prank! Haha! Sunt foarte amuzant la ora asta!" el pleacă și eu mă întorc către fata de lângă mine.
"Deci eu vad fantome?" spun fără să mă cred
"Cred că, păi eu trebuie să plec deci papa!" vrea sa plece ,dar o opresc
"Stai! Nu mă lăsa așa! Trebuie să îmi explici tot acum!" ea oftează și apoi zice
"Bine ,dar hai să mergem într-un loc mai rezervat altfel o să zică oamenii că vorbești singur" are dreptate,cred

După ceva timp am ajuns într-un loc de care chiar nu știam până acum. Era un câmp plin cu flori și iarbă. S-a așezat pe pământ făcând semn să mă așez lângă ea si așa am și făcut.
"Am nevoie de o explicație" ea zâmbește un pic și apoi se uită în ochii mei.
"Am murit acum doi ani,am alunecat de pe un acoperiș"
"Asta e tot?" îi zic confuz ,dar mă uitam atent la chipul ei pentru că sunt sigur că o știu.
"Nu...caută pe net . Min Mellanie, moartea ei ,cădere de pe acoperișul YG" mi-am scos telefonul și am căutat repede.
"Mellanie Min,21 de ani,a căzut de pe acoperișul companiei YG azi în data de 3 mai 2019" era o poză și în poza aia era ea,fata care e în fața mea cu privirea țintită spre soare.
"Dar cum ? Și de ce? Am auzit multe despre tine! Ți-am urmărit toate videoclipurile de pe net și erai incredibilă. De ce ai muri?" ea râde ușor.
"Mă întrebi pe mine? Întreabă-l pe Dumnezeu! El a ales și e mai bine. Nu am pe nimeni,mama îmi e moartă,tata a murit când aveam 17 ani,deci da." am văzut în ochii ei că nu era fericită și apoi se ridică.
"Și dacă nici acum nu mă crezi o să caut o fantoma ca mine și va trebui să îi atingi, pentru că niciun om nu poate atinge fantomele!" m-am ridicat și eu când am văzut un mic copil venind spre noi.
"Hey micuțule! Vino aici!" copilul îi întinde o floare și apoi se uita la mine.
"Saluta'l pe Jungkook" îmi știe numele?
"Jungkook? Și tu ești mort?" spune cel mic și Mellanie se uită trist către el.
"Nu micuțule,sunt doar...va pot vedea aparent. Tu cum ești?" am zis vrând să îi ating capul ,dar mâna mea trece prin el .
"Sunt bine! Știi când eram viu am vrut să ajung un cântăreț ca tine! Dar am avut cancer și am murit. Dar sunt fericit că pot fi cu familia mea acum!"
"E bine de știut,e bine să te aud spunând asta!" cel mic pleacă și Mellanie se întoarce spre mine cu lacrimi pe obraji ei mici și grăsuți. Am vrut să o ating așa că i-am luat mâna în a mea iar când pielea ei face contact cu a mea amândoi tresărim speriați.
"Eu trebuie să plec să-mi trăiesc viața de fantoma și tu de om viu." nu,nu vreau asta.nu știu de ce ,dar vreau să o ajut!

"Stai! Nu vreau! Vei veni cu mine pentru că vreau să te ajut!"