In tabara cu tocilarii

Capitolul 22

A zis doctorul ca nu are nimic doar ceva la nas.

-Doctorul: E totul okay, isi va reveni complet in cateva ore.

-Eu si Harry: Okay!

-Eu: Pot sa merg sa-l vad? Spun iar Harry imi arunca o privire strapunzatoare.

-Doctorul: Mai tarziu putin. Imi spune si pleaca.

-Harry: Ce dracu te agiti asa pentru un dobitoc?

-Eu: Cum poti fii asa? Il vati dintr-o prostie iar tie nici ca-ti pasa.

-Harry: Exact, l-am lovit dintr-o prostie mai exact din cauza ta! Zice si pleaca.

Dupa o saptamana.

Niall e bine iar Harry nu ma baga in seama si m-a evitat tot timpul acesta eu am tot incercat sa vorbesc cu el iar el se baga inseama cu oamenii necunoscuti doar sa ma evite dar  azi il opresc eu cumva si vorbesc cu el, chiar imi lipseste mult chiar daca asta este ciudat.

Cobor jos si ma duc la el.

-Eu: Harry, stai! Spun iar el da sa plece dar il primd de brat.

-Harry: Ce vrei cap patrat?

-Eu: Uite, cap de pizza, imi lipsesti si m-am saturat sa ma eviti.

-Harry: Acum pot sa plec? Nu pot sa cred ca nu-i pasa chiar daca nu o tinut la mine tot nu vorbea asa.

-Eu: Cum poti sa fii asa?  Sa nu-ti pese?

-Harry: Ai uitat ca mai inselat? Asa faceai si tu cu mine exact la fel.

-Eu: A fost un accident, imi pare rau! Spun si el ma impinge usor in copac si ma saruta intens iar eu imi pun mainile in parul lui si trag usor apoi el geme.

-Eu: Te iubesc Harry! Ii spun si el nu imi raspunde doar ma i-a de mana si mergem la echipele noastre fiind separate. Ma bucur ca "ne-am impacat" macar vorbim .

-Harry: Echipaaa, haideti sa trecem la treaba! Striga Harry iar eu rad usor, niciodata nu l-am mai vazut asa de fericit si sper ca am vorbit cu el de aceea ii fericit dar nu cred.

Dupa doua ore.

Niall:Si acum v-ati imacat, ma bucur dar ai grija! Imi spune dupa ce i-am povestit tot.

***
Gataaa capitolul, sper ca va placut , da stiu a fost scurt si plictisitor dar capitolul urmator o sa-l fac mai lung si distractiv. Va iubesc❤❤❤