Jumatatea sufletului meu 🔞 Vol 1

Capitolul 30

    Lex:

  - Ce te supara,love?intreaba,Cosmin imediat ce intra in camera si inghit cu greu nodul din gat.
   "Sfinte! Viata mea a devenit o telenovela."
     Tocmai m-a sunat,Ares sa-mi ceara voie sa faca o tura cu masina lui,Max. Cand am auzit numele,Max desprins de pe buzele lui,am simțit cum imi cade cerul în cap. Abia am putut sa articulez câteva cuvinte ca sa fiu sigura ca,Max cel despre care vorbește el,e acelasi,Max pe care îl cunosc eu. Cand l-a descris si mi-a spus ca are și un Audi TT negru,stiam ca vorbim despre același,Max. Dar totuși,ca sa fiu sigura,i-am cerut sa ii facă o poza și sa mi-o trimita in timp ce vorbeam. In poza apărea,Max la volanul mașinii lui undeva prin cartier. In acel moment voiam sa crape pamantul sub mine si sa ma înghită,fiindca,daca,Max a intrat în vorba cu,Ares si s-a oferit sa-l plimbe cu masina,nu a facut-o pentru ca nu avea altceva mai bun de facut decât sa plimbe copii cu masina lui.
"Nu! Max nu e prost. Si-a dat seama cine e Ares si tine-ma bine,Doamne!! Pentru ca tocmai am dat de dracu! De ce trebuia sa afle asa??? De ce e viata asta atat de rea??? Voiam sa afle de la mine,dar se pare ca pana m-am fastacit eu,destinul si-a băgat coada in treburile mele. Si a facut-o in asa fel încât sa ma pună în dificultate."
Dar revebind la oile noastre,i-am dat voie sa meargă cu,Max pentru ca știu ca e in siguranță langa el.
Stiu cine e si de ce e capabil sa faca. Stiu ca nu i-ar face niciodată rau lui,Ares chiar daca eu nu i-am spus de existenta lui. Si cu toate astea imi e frica pentru mine. Pentru clipa in care o sa fiu fata in fata cu el si o sa trebuiască sa ii dau explicații.
   Ma uit la Cosmin si la naiba!trebuie sa incep sa fac ordine în viata mea. El nu merita toată drama asta. Nu merita sa fie tras în haosul meu.
    Inspir adanc si incerc sa alung intr-un colt al mintii toate gândurile legate de,Max si sa ma concentrez exclusiv pe problema ce o am acum cu,Cosmin.
     Incep sa ma plimb prin dormitor si nu stiu cum sa încep și unde sa termin.
      În timp ce,Ares e cu,Max. Adrian si Andrei sunt in oras ca sa verifice inca o data sala sa vadă dacă totul e pregătit pentru mâine. Iar Oana si Ramona probabil stau de vorba la un pahar de vin.
     Înainte sa ma sune,Ares,eram toți pe balcon și povesteam vrute si nevrute,in timp ce ne delectam cu cate un pahar de vin rosu.
     Acum,simt cum mi s-au inecat toate corăbiile la mal si nu stiu cum sa fac sa fie bine.
   - Mmm....trebuie sa vorbim,spun incet si ma asez pe pat,apoi ii fac semn sa mi se alăture.
   - Despre ce vrei sa vorbim,love?
    "Sfinte! Cand ii aud vocea calda și de blânda imi vine sa plâng. I-am rapit câțiva ani din viata si nu merita asta. Sunt o mare scorpie!"
   - Eu...nu știu de unde sa încep,soptesc in timp ce-mi frec fata cu palmele,apoi incep sa-mi masez tâmplele cand incep sa zvacneasca.
     "Sunt o persoana oribila."
    - Incepe cu ce iti vine și vedem pe parcurs cum sta treaba,ma îndeamnă si imi prinde mainile intre ale lui.
     Incepe sa ma mangaie,iar cand ii privesc ochii calzi,incep sa ma detest pentru ceea ce urmează sa-i fac.
      Oftez,apoi imi fac curaj sa vorbesc.
    -Stii...de cand am ajuns acasă s-au întâmplat unele lucruri de care nu ti-am spus,ingaim cu greu,iar vocea mi se sparge putin spre final.
   - Bine...
     Inghit in sec.
   "Sfinte! Maine e nunta,Oanei si a venit cu mine pentru evenimentul asta,iar acum urmează sa-i spun ca l-am înșelat."
      Imi dreg glasul si ma oblig sa-i recunosc greșeala.
   - Săptămânile astea m-am întâlnit cu tatăl lui Ares...continui cu voce mica si simt palmele cum imi devin deodată reci,iar stomacul incepe sa mi se stranga din cauza emoțiilor.
  - Ok...si unde e problema?vrea sa stie si suspin.
   "Pfff...unde e problema? Dacă ar fi vorba doar de o singura problema ar fi bine,dar asa sunt mai multe."
   - Sunt mai multe probleme,recunosc si inghit nodul din gat inainte sa continui. Dar una dintre probleme consta în faptul ca m-am culcat cu el.
   "Gata! Am zis-o!"
   Ma uit la el si imi tin respiratia in timp ce ii aștept reacția. Privirea lui trece de la surprindere la dezamăgire si stomacul mi se întoarce pe dos.
    - Oh!exclama socat cand intelege pe deplin cuvintele mele.
   " Oh? Doar atat?"
     Cand privirea începe sa-i treacă de la dezamăgire,la dezgust,incep sa ma agit.
     "Înțeleg ca greșeala mea nu poate fi trecuta cu vederea,dar el nu cunoaște toata istoria mea cu,Max si nici ce reprezinta el pentru mine."
   -Eu...Cosmin...imi pare rău!spun cu voce tremurand si lacrimile le simt cum incep sa-mi înțepe ochii.
   -Chiar iti pare?intreaba putin scarbit,iar acum ma privește furios.
   Ma ridic in picioare ca arsa si incep sa ma plimb prin camera,pentru ca ochii lui imi activează simturile si incep sa tremur fiindca nu stiu la ce sa ma astept.
  - Eu...nu stiu ce sa spun...e atat de complicat!încerc sa ma scuz.
   Vine in fata mea si ma prinde de braț. Isi infinge degetele cu putere in carnea mea și ma izbeste cu spatele de perete.
   "Ce mama dracului crede ca face?"
  Ma uit la el speriata pentru ca nu-mi place absolut de loc cum ma priveste si ma cutremur din toate incheieturile.
   - Da-mi drumul!ii cer cu voce tremurand.
   - Am sa iti dau drumul dupa ce iti spun ce am de spus...maraie si isi apropie chipul periculos de mult de al meu. Abia atunci am sa iti dau drumul si am sa o fac pentru totdeauna.
   Isi strange degetele mai tare pe bratul meu si ma izbeste inca o data de perete.
     Nu stiu cum sa reacționeze fata de atitudinea lui,fiindca n-am mai fost pusa niciodată intr-o asemenea situație. Max niciodata nu m-a lovit,dar instinctul imi cere sa ma eliberez,asa ca incep sa ma zvarcolesc ca sa-l indepartez de mine.
   - Lasa-ma! Da-mi drumul!urlu la el,dar își intensifica mai mult prinsoarea. Cosmin,da-mi drumul!zbier si incep sa ma zbat cat pot de tare.
    - Cum ai putut sa faci asa ceva?intreaba haraind. Cand am stat atâția ani cu tine,iar pe deasupra te-am acceptat si cu un copil?continua sa maraie si ma priveste ca un turbat. Am încercat mereu sa te înțeleg și sa te ajut cu ce pot...replica cuvintele printre dintii inclestati,iar frica o simt cum mi se instalează furtunos in oase.
   - Ce dracu se întâmplă aici?o aud pe Ramona in stanga mea cand deschide ușa de la dormitor,dar nici n-am curajul sa intorc capul spre ea.
     "Privirea lui de om nebun efectiv ma paralizează."
   -Ce se întâmplă?urla Cosmin deodata si gem dureros cand din nou ma izbeste cu spatele de perete.
    -Ia-ti dracu mainile de pe ea pana nu ti le rup!se rasteste,Ramo si il prinde de bratul liber,apoi incearca sa-l indeparteze de pe mine,dar,Cosmin ranjeste atat de crud in coltul gurii cand ii vede gestul incat ma inspaimanta.
     -Esti...jalnica,scuipa cuvintele si ma mai izbeste o ultima oara,înainte sa-mi elibereze bratul.
    - Idiotule! Te omor!zbiara,Ramo cand ii vede gestul si il spinteca cu privirea,apoi revine cu ochii asupra mea si ma priveste îngrozită cand imi vede lacrimile mute de pe obraji.
   Plang pentru ca atitudinea lui m-a lăsat masca. Nu imi vine sa cred ca mi-a făcut asa ceva.
    Suspin imediat ce imi ating locul vătămat si ma uit la el cu tristețe.
    "Din omul blajin si cald,s-a transformat radical. Si poate o sa ziceți ca e vina mea,dar lucrul asta nu-i scuza comportamentul. Recunosc,am greșit,dar nimeni nu are dreptul sa ma atingă."
    -Il omor!!!răbufneste,Ramo cand nu se mai poate controla si intoarce nervoasa capul spre el.
   - Mai scuteste-ma!i-o trântește  Cosmin sec,dar nu se uita la ea.
     Continua sa-ti tina ochii verzi pe mine si sa ma priveasca cu ura.
   - De ce urlați asa?intreaba,Oana cand apare si ea in dormitor.
   - Pentru ca draguta de vara-ta m-a înșelat!ridica,Cosmin vocea. Si-a tras-o cu unu,cand eu stăteam si aveam grija de copilul ei!
    Oana se uita la mine prima data cand il aude,apoi la Ramona,dupa iar la mine. Imi da mana la o parte si incepe sa maraie cand imi priveste bratul.
    - Tu i-ai făcut asta nemernicule?intreaba si intoarce capul atat de repede spre el ca ma mir cum de nu-i sare de pe umeri.
   - Eu...m-am enervat și mi-am pierdut putin controlul,se scuza el,dar din tonul degajat pe care il folosește imi dau seama ca nu-i pare rău deloc.
       Ma înfurii imediat si incep sa-l transez din priviri.
    - Iar daca te-am înșelat,iti da dreptul sa pui mana pe mine si sa ma agresezi?incep sa ii vorbesc si furia o simt cum incepe sa-mi topească gheata ce am simtit-o pana acum din cauza fricii.
   - Iesi dracu afara din casa mea!tuna vocea Oanei deodata si se postează in fata lui.
     Ii prinde materialului tricoului strâns în pumni si incepe sa-l scuture.
     -Iesi nenorocirule si sa nu te mai vad in viata mea!ii zbiara cuvintele in fata.
    - Am sa plec,stai linistita!pufneste el neimpresionat de gestul ei,apoi o îndepărtează. Nici daca ar fi ultima de pe pământ nu as mai sta lângă tarfa de vara-ta,scuipa cuvintele,iar valul de adrenalina se activează imediat ce aud cuvântul,tarfa desprins de pe buzele lui si sar de langa Ramona ca arsa.
      Din doi pași ma postez in fata lui si imi lipesc palma de obrazul sau.
     Dupa fata pe care o face nu se astepta la una ca asta. Sincer,nici eu,dar nu am sa stau sa ma facă cu ou și cu oțet.
     "Eu nu sunt tarfa...tarfa e aia care se culca pentru bani. Eu il iubesc pe Max. Si,da...l-am înșelat. Nu trebuia sa o fac,dar Max e Max."
   - Ares,du-te te rog in alta camera,se aude o voce groasa si prea cunoscuta mie de pe hol,iar judecând dupa tonul pe care il folosește,e al dracului de nervos.
    Are o voce atat de joasa și atat de vibranta,incat ma cutremur toata. E vocea ce anunta dezastrul iminent care urmează sa se producă.
   Intorc capul spre usa si il vad pe,Ares cum dispare de langa,Max. Nu stiu cat i-a fost dat sa vadă și sa auda,dar cand ii vad chipul impietrit, incep sa plâng. Nu stiu de ce o fac,dar incep sa plâng cu suspine.
   Poate o fac de ușurare ca e aici sau poate de rușine pentru ca l-am mințit...habar nu am,cert este ca nu ma pot stăpâni.
    Il privesc in ochii negrii ce sunt țintite pe,Cosmin,iar dupa felul în care il priveste,stiu ca deja isi imaginează cum sa-i provoace o moarte in chinuri.
    Când usa de la un dormitor se face auzita,semn ca,Ares a intrat intr-o camera,Max paseste peste prag,iar statura impunătoare si atitudinea lui intimidanta parca golesc dormitorul de oxigen.
    Sigur si stapan pe el paseste spre mine,dar privirea lui criminala inca e țintite pe,Cosmin.
    Ridic ochii in abisurile negre ce in momentul de fata ard intr-un mod salbatic si ma infior toata din cauza felului demonic in care il tranșează pe,Cosmin.
    Privesc găurile mari si negre din ochii lui ce ma duc cu gândul la iad si simt furnicăturile pe sub piele ce nu prevestesc lucruri bune.
    Cand se opreste in fata mea,imi prinde fata în palme si imi ridica capul în sus,apoi ma studiază si vad cum privirea ii cade pe bratul meu ce cu siguranță este vânat.
    In timp ce privirea lui demonica devine de-a dreptul monstruoasa,nimeni din camera nu misca,nu vorbeste si nu respira.
   Intoarce lent capul spre,Cosmin si un marait grotesc ii reverbereaza in gat.
    - Si tu cine mai ești?il intreaba Cosmin,încercând sa nu lase la vedere faptul ca e afectat de prezenta lui,Max.
   Brunetul se uita la,Cosmin ca la un gândac in timp ce imi masează incet locul vânat,apoi chicoteste sec.
   - Eu sunt cel care pune întrebările aici,gândacule,i-o taie direct. Pentru început,de ce ingerul meu plange si are semne pe ea?intreaba,iar Cosmin il priveste stramb.
    - Deci tu ești cel care i-a tras-o?raspunde in schimb cu o greață in glas ce aduce un ranjet criminal pe buzele lui,Max.
      Paseste in fata mea si ma trage in spatele lui,iar acum nu mai vad absolut nimic din cauza spatelui său lat.
   - Esti mort...haraie pe un ton sinistru. Dar inainte sa te omor,am sa te lămuresc de cateva lucruri,asa,ca să nu mori prost,i-o arunca pe un ton zeflemist.
    Pe Ramo si pe Oana le umfla rasul cand il aud,dar mie nu mi se pare nimic amuzant. Il cunosc pe,Max,iar felul în care vorbește acum ca un monstru,da clar de înțeles ca e pe cale sa-l omoare pe,Cosmin cu mâinile goale.
   - In primul rand labagiule,incepe el pe un ton dur. Ingerul din spatele meu este femeia mea,mama copilului meu si viitoarea mea soție. In al doilea rand,nimeni nu se atinge de ce e al meu si scapa nepedepsit. Clar?pune întrebarea,dar e doar de forma.
      In realitate nu așteaptă nici un răspuns. El râvnește acum după sânge.
   - De fapt ea a fost a me...incepe,Cosmin,dar nu mai apuca sa termine ce are de spus,pentru ca pumnul lui,Max se izbeste de fata lui.
      Ma uit pe dupa Max si vad cum Cosmin face un pas în spate,dar nu apuca sa reacționeze,ca următorul pumn il loveste din plin.
     Geme dureros cand,Max isi infinge mana stanga in gatul lui si il ridica ca sa fie la aceeași înălțime. Cosmin sta pe vârfuri si se uita speriat la,Max cand nebunul ridica din nou pumnul si incepe sa-l zdrobească de fata lui.
   Incremenesc cand vad sangele cum tasneste din nasul lui,din gura și din arcada.
     Ma clatin putin pe picioare pentru ca nu suport sa vad sange. Simt cum stomacul mi se întoarce pe dos din cauza senzației de greata ce ma cuprinde și intr-o clipa mi se face rău.
     "Vai de mine!!! Trebuie sa-l opresc,nu sa lesin,altfel o sa-l omoare!!!"
       Inghit cu greu ca sa nu imi vars mațele,apoi reactionez din instinct,fiindca frica pune stăpânire pe mine si imi cere sa fac cumva sa-l opresc pe,Max,altfel ne ducem dracu cu toții daca isi duce acțiunile la sfarsit.
   -Max! Lasa-l,ai sa-l omori!ii cer in timp ce imi trec bratele in jurul taliei lui si il strang cat pot de tare la pieptul meu.
    Incep sa plâng cand vad ca nu are de gând sa se oprească,iar loviturile de pumn rasuna in camera.
    Tip cand aud pocnetul unui os atunci cand se rupe,apoi incep sa tremur ca varga.
   - Gata,Max!tipa Oana si il prinde de brat.
   Acelasi lucru face si Ramona cu celalalt braț si toate incercam sa oprim muntele ce e chitit sa săvârșească o crima astăzi.
   Il aud cum spumega de nervi cand începem sa tragem toate trei de el, apoi o bufnitura rasuna in camera. Imi strecor capul pe dupa el si il vad pe Cosmin pe jos. Nu misca si abia mai respira.
      Icnesc speriata.
   -La dracu! Trebuie sa chemam ambulanta,nu vreau sa moara asta pe aici,zice Oana repede si fuge din camera.
   Eu continui sa fiu incremenita. Ma uit cu ochi mari la,Cosmin ce e complet desfigurat si plin de sânge.
   - O sa caut ceva sa-ti curat rănile alea de pe mana,ii atrage Ramo atentia lui Max si privirea imi cade pe pumnul lui însângerat.
      Dispare si ea de langa noi,iar,Max se întoarce cu totul spre mine si imi blochează vizibilitatea. Imi prinde obrajii in palme si ma obliga sa-l privesc.
     Dupa ochi imi dau seama că inca e nervos. Al dracului de nervos.
   -Esti bine,psychi mou?intreaba pe un ton calm,deși știu ca inca fierbe pe dinăuntru.
       Ochii lui demonici imi dau clar de înțeles lucrul asta,fiind mocnesc cu furiei.
   Lacrimile incep sa-mi curga pe obraji cand ii aud întrebarea si incep sa clatin negativ din cap.
    "Cum sa fiu bine? Cand avem un om aproape mort in camera??? Sfinte!!! Dacă o sa faca închisoare?"
      Gândul ca o sa ajunga in spatele gratiilor,ma îngrozește si incep sa tremur mai tare pe picioare.
    - Shhh...totul e în regula,ingeras. Calmeaza-te,imi cere si ma strange la pieptul lui.
    - Max...daca ai sa intri la închisoare?pun întrebarea ce imi ingheata sangele in vene si bufnesc intr-un plâns cu suspine.
    - Nu am sa intru ingeras,nu l-am omorât,deși asta ar merita,raspunde,iar ultimele cuvinte le maraie. Ti-a facut si altceva? Mai ești lovita si in alta parte unde nu pot sa vad? Trebuie sa mergem la spital?intreaba,iar ingrijorarea incepe sa arda in ochii lui.
   - Nu...nu!ma grăbesc sa-l asigur si rasufla usurat.
   - Bine,spune,iar bratele lui se strang intr-o îmbrățișare de fier în jurul meu. Hai sa mergem în alta camera. Trebuie sa-mi sun avocatul.
      "Sa speram ca lucrul asta chiar o sa ne ajute...fiindca halul in care l-a adus pe,Cosmin ma sperie îngrozitor. Doamne!!! Da,Doamne sa fie totul bine...ca numai un asemenea necaz nu mi-ar mai trebui pe cap! Sa stiu ca isi distruge viitorul pentru mine..."