Capitolul 37

2K 116 2
                                    

Lex:

Au trecut 2 săptămâni de la nunta Oanei,iar Ramona cu Andrei s-au întors la Timișoara,lasandu-ma pe mine in urma.
Am venit impreuna cu ei din celalalt capăt al țării,iar acum lumea mea s-a schimbat radical si am rămas exact in locul in care m-am născut. Alături de cel cu care am crescut.
De la nunta si pana acum,cu mama am vorbit doar o singura data,iar tata inca e supărat pe mine.
Ce am mai făcut în ultimul timp? Pai am reușit sa merg și la cumpărături. Eu si Ares aveam nevoie de haine,iar Max ne-a ajutat sa umplem doua dulapuri.
Un alt lucru pe care l-am mai făcut,am fost sa-mi dau demisia telefonic de la locul de munca ce il aveam la Timișoara,iar acum trebuie doar sa merg cu,Max ca sa eliberez garsoniera unde am platita chiria doar pana la sfârșitul lunii.
Oftez cand ma gândesc cate mai am de făcut și calc frana cand vad culoarea semaforului ca se schimba.
Sunt in masina. Tocmai ce l-am lăsat pe,Ares la Oana fiindca a zis ca vrea sa se joace cu copii din cartier. Pe strada unde stam nu exista copii si se plictisește. Asa ca,l-am adus în cartier,iar acum ma îndrept spre firma lui Max si a lui Dan.
-Of doamne...sper sa nu stam mult pe la cozi,soptesc in timp ce ma gândesc ca peste câteva ore avem programare la eliberarea de certificate de naștere.
Trebuie sa-l recunoască Max pe Ares,iar dupa asta,sa mergem sa-l înscriem pe brunetel la scoala.
Calc accelerația cand semaforul devine verde,iar 20 de minute mai tarziu,parchez TT-ul lui Max in fata sediului.
Cobor din masina si privesc sigla de la intrare. E prima data când o vad. Fiindca n-am fost niciodată aici.
Imi trec ușor privirea pe literele de un albastru metalic închis si zambesc în coltul gurii.
"Auto-tuning MD"
Asa se numește sediu lor.
"MD...cel mai buni prieteni ce mi-a fost dat sa-i vad vreodată."
In timp ce gandul meu hoinăreste la imagini cu Max si Dan din trecut,imi îndrept pasii spre intrarea în firma,iar cand trec dincolo de prag,habar nu am încotro sa ma îndrept.
Imi plimb ochii prin încăperea enorma de la intrare si ridic puțin dintr-o sprânceană cand vad cele doua canapele si doua fotolii din piele ce tronează in jurul unei masute pentru cafea.
Vad ca mai sunt si cateva ghivece cu flori,dar și o zona de bar intr-un colt,cu câteva scaune inalte.
Continui sa inspectez zona si dau cu ochii de cateva uși. Nu vad sa scrie nimic pe ele,asa ca prefer sa nu vad ce se afla în spatele lor.
"Mai bine urc la etaj și poate am norocul sa-mi iasa cineva in cale."
Decid ca cel mai bine e sa merg pe instinct si urc scările,apoi trec dincolo de o usa dubla din sticla și dau intr-un hol.
Ma uit în stanga,iar la capătul lui e un perete urias făcut din sticla. Ma apropii si dincolo de geam se afla o hala. Ma uit în jos și imi dau seama că e atelierul.
Sunt vreo 5 masini la care se lucrează si altele parcate pe margine ce așteaptă cel mai probabil sa le vina randul.
Vad baietii ce muncesc la mașini ca sunt fără tricou pe ei si continui sa colind cu privirea prin hala.
Ma opresc cu ochii pe chipul unui cunoscut si inghit in sec.
Dan e jos,iar privirea lui e fixata pe mine.
După fata pe care o are,sincer,nu stiu sa va spun dacă se bucura sau nu ca ma aflu aici si ca ma vede.
Ma întorc pe calcaie ca sa scap de intensitatea ochilor lui si merg de-a lungul holului. Trec pe lângă usa din sticla si ma deplasez pana in capăt,apoi fac dreapta la colt si inaintez pana dau intr-o alta camera.
Vad o fata tanara la un birou ce tratează de zor la un calculator,iar cand imi simte prezenta se opreste si ridica capul spre mine.
- Buna ziua! Cu ce va pot ajuta?
O scanez repede cu privirea si ma abțin sa nu pufnesc.
Blonda,ochi albastrii,buze botoxate si un decolteu imens ce lasa foarte mult din sanii ei mari la vedere.
Imi mut privirea pe ferestrele inalte din spatele ei si inspir adânc încercând sa ma calmez putin.
" De ce dracu a angajat-o,Max?"
- Il caut pe Max Chronis,raspund dupa ce inspir si expir de cateva ori.
- Cum va numiți? Aveți programare?
"Ei asta-i bună! Auzi la ea...programare?"
- Nu. Nu am programare,dar nici nu am nevoie de una,i-o trântesc sec si ma apropii incet de biroul ei.
Domnisoara se uita la mine cu o privire de hiena si clatina din cap nemulțumită de atitudinea mea.
"Ce sa faci? Câteodată imi mai scot și colții...mai ales când dau de una de-alde ea."
O vad cum isi plimba ochii albastrii pe mine si surad in sinea mea pentru ca am ales sa ma îmbrac cu o rochie roșie ca focul si strâmtă pe corp. Se termina cu o palma deasupra genunchilor,iar in picioare am optat pentru o pereche de sandale cu tot cui de 12 cm. Pe buze port un ruj rosu,iar linia de tus de la ochi e pusa expres acolo ca sa-mi accentueze verdele ce mai mult ca sigur in clipa asta sclipește din cauza veninului.
Ma gândesc in timp ce pășesc spre ea ca as putea sa-l sun pe,Max. Ar fi mai simplu ca sa ajung mai repede la el,dar blonda asta mi-a atras atenția si instinctul imi spune ca cei doi si-au tras-o,iar lucrul asta imi ridica puțin tensiunea.
Cand ajung in dreptul biroului ei,întorc capul si ma uit la ușile ce se afla în încăpere.
Vad ca pe tablita uneia scrie,sala de ședințe,apoi imi trec ochii pe alta ce e făcută din sticla si vad dincolo de ea e o sala de mese. Pe următoarea vad scris numele,Dima si imi dau seama ca acolo e biroul lui,Dan. Iar pe cealalta tablita aurie tronează numele,Chronis.
"Bingo!"
Ma pun in miscare si merg glonț spre usa pe care se afla numele lui. O aud pe blonda cum se ridica de pe scaun si vine repede in urma mea.
Intru înauntru fără sa mai bat,iar in spatele unui birou imens făcut din lemn masiv,Max isi ridica ochii din hârtiile ce le are în fata lui si ma scanează repede cu privirea. Ma uit la el cum sta in scaunul lui din piele,imbracat cu o camasa albastra descheiata la doi nasturi,iar mânecile le are ridicate pana in dreptul coatelor.
"Ahhh!!! Il ador cand poarta cămășile asa!"
Imi zâmbește si mijesc ochii la el,apoi continui sa-mi plimb privirea prin camera făcută în nuanțe închise la culoare.
Spatiu e frumos și îți da clar de înțeles ca locul aparține unui intunecat.
Peretii sunt făcuți intr-o nuanta de maro,iar parchetul este negru.
Exista doua scaune in fata biroului sau,dar și doua canapele in partea dreapta a încăperii. Langa ele sunt si doua fotolii,iar in mijlocul lor,o masuta de cafea.
Mai exista și o zona de bar intr-un colt,dar și câteva tablouri abstracte.
- Domnule,imi pare rău...eu i-am spus ca nu poate intra fără programare.
Intorc capul spre blonda ce se fastaceste si o vad cum își lasa greutatea de pe un picior pe altul in timp ce-l soarbe pe,Max din priviri.
"Ahh...acum nu mai am nici o urma de indoiala ca astia doi si-au tras-o!"
- Vezi ca salivezi,draguta,ii atrag atentia pe un ton sec si o privesc atat de urat,incat daca as putea,in clipa asta as decapita-o.
"Mai are puțin și baleste."
Max chicoteste amuzat cand imi aude tonul si imi intorc capul spre el.
- E în regula,Lili. Pentru ea am mereu timp.
Ranjesc.
"Stie ca-mi hrănește ego-ul in clipa asta si nu se sinchisește deloc sa nu o arate."
Imi face cu ochiul inainte sa întorc privirea spre blonda,iar cand mi-o țintesc pe chipul ei,ii fac semn din cap sa-si miste fizicul.
"Nu sunt rea de obicei,dar ea chiar ma enervează."
Imi tranteste cel mai fals zambet pe care il are in dotare,apoi se întoarce și iese in liniște din birou.
Cand usa se închide in urma ei,revin cu privirea asupra lui,Max ce sta relaxat pe scaunul lui si poarta un zâmbet jucăuș pe buze. Ma apropii de  el si imi las geanta pe un scaun,apoi imi pun palmele pe suprafata dura a lemnului,iar intunecatul isi scoate limba printre dinti si isi linge buzele in timp ce isi plimba ochii pe mine.
- De ce ai angajat-o pe aceasta,Lili?intreb si ciuda mi se simte clar in glas.
Zambetul jucaus,devine unul arogant si se apleaca in fata. Stam la o distanta de câțiva centimetri unul de altul si am impresia ca abisurile lui negre ma înghit.
- Esti geloasa,psychi mou?intreaba putin amuzat.
Mijesc ochii,dar cu toate astea,el isi pune o palma pe obrazul meu si cu degetul mare incepe sa ma mangaie,apoi coboara incet in jos si il trece peste buzele mele roșii.
Geme cand scot limba si ii ating pielea,iar pupilele lui se dilata in fata ochilor mei.
- Ar trebui sa fiu geloasa?intreb șoptit. Ti-ai tras-o cu ea?vreau sa știu si chicoteste rautacios.
- Hmmm...da,dar s-a întâmplat doar o data,raspunde si in clipa următoare se ridica în picioare.
Simt sangele cum fierbe în mine,iar acum chiar am dorinta macabra de a o decapita.
Max da roata biroul si se postează in spatele meu,apoi imi înconjoară talia cu bratele,iar barbia si-o sprijina pe umarul meu drept.
- Nu fi geloasa,ingeras,susura pe un ton jos. S-a întâmplat acum câteva luni și a fost doar o data. Nu a însemnat nimic pentru mine. Nici una dintre ele nu a însemnat nimic,psychi mou. Tu ești singura femeie pe care o iubesc si ai sa fii si ultima,continua cu vocea lui întunecată ce o simt cum ma învăluie centimetru cu centimetru,iar corpul meu răspunde imediat chemării lui.
Nu mai gândesc limpede in preajma sa si las un geamăt sa-mi părăsească buzele cand imi infing fundul în spate.
"Il vreau! Acum!"
Isi plimba mainile pe coapsele mele si imi ridica rochia peste fund,apoi imi prinde fesele în palme si imi maraie la ureche. Urca cu palmele pana cand ajunge in dreptul pieptului si incepe sa-mi maseze sanii cu putere. Scap încă un geamăt printre buze cand isi impinge soldurile in fundul meu si incep sa ma frec de el cand ii simt erectia.
- Ingeras...murmură si imi da o palma peste fund in timp ce ma musca de gat.
-Ahh!!!suspin si ma întorc in bratele lui.
Ma lipește cu fundul de marginea biroului,iar respirația mi se precipita cand ii întâlnesc privirea arzătoare. Imi scot limba printre buze si il vad cum ma privește ca un flamand ce tocmai are in fata felul lui preferat de mancare.
- Am sa ti-o trag chiar aici pe biroul asta,ingeras,mormaie si ii simt dorinta in glas.
Fiori de electricitate imi coboara pe sirea spinării si ma cutremur pe picioare in vreme ce simt cum chiloții imi devin uzi.
Trage de decolteul rochiei cu tot cu sutien,apoi ma ciupește de sfarcuri si tip.
Ranjeste.
- Max...usa se deschide și Dan isi face apariția.
Ii arunc repede o privire si fata imi ia foc.
-Aaa...spune si ma privește cu o intensitate ce ma face sa roșesc mai tare.
"Vai de capul meu! Sunt pe jumătate dezbrăcată in biroul lui Max,iar prietenul lui cel mai bun ma vede in toata splendoarea mea!!"
- Zi dracu o data ce vrei și nu te mai holba la ea!urla,Max fără sa-si desprinda ochii de pe mine.
Continua sa ma priveasca ca un om flamand si nu stiu cum sa reacționeze.
- Ella tocmai si-a parcat masina si probabil in 2 minute o sa fie aici,raspunde si imediat dispare.
Fac ochii mari cand aud si imediat intru în panica.
"Exact ce imi lipsea! Numai chef de maica-sa nu am eu."
Ma uit repede după un loc unde sa ma ascund si un fior de gheata imi strabate trupul.
- Calmeaza-te,psychi mou! Nu o sa-ti faca nimic,imi zice si in timp ce imi aranjez repede rochia pe mine.
- Nu vreau sa o vad,Max!exclam si oftează.
- Dar tot trebuie sa o vezi măcar o data,ingeras.
- Dar nu acum!replic si vad ca pe partea din fata a biroului exista o placa de sus pana jos si nu se vede nimic dincolo de ea.
- Nu o sa ne mai ascundem,ingeras. Gata cu ascunsul!mi-o taie si pufnesc.
- Stiu,dar nu vreau sa o vad acum,Max,replic si ma întorc pe calcaie.
Imi i-au geanta de pe scaun,iar singura soluție pe care o vad,este sa ma bag sub biroul lui.
Nu mai stau nici macar o secunda pe gânduri si dau roata birou,apoi ma bag sub el si oftez.
"Stiu,stiu...sunt penibila,dar voi nu o cunoașteți pe Ella Chronis."
Cu inima batandu-mi in gat de zici ca am alergat la maraton,imi ridic privirea pe,Max atunci cand se pune pe scaunul sau si las geanta la picioarele mele.
- Ce faci,ingeras?intreaba in timp ce se uita la mine cum stau ghemuita sub biroul lui si vad cum il umfla rasul.
- Sa nu indraznesti sa razi!marai la el nervoasa.
Clatina din cap,apoi incepe sa-si muste buzele doar ca să nu bufneasca in hohote de ras.
- Max...harai la el ca turbata.
Ii arunc o privire criminala si oftează zgomotos,apoi isi trage scaunul aproape de birou si ma prinde între genunchii lui. Isi baga o mana sub birou,iar eu il prind de ea exact in momentul in care usa se deschide și imediat aud sunetul de tocuri cum boncane pe parchet.
- Dragule! Cat ma bucur sa te vad!

*****

Jumatatea sufletului meu 🔞 Vol 1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum