Mister de Halloween

Tata

   Semnul de pe gât începe să mă ardă. E doar o vânătaie. Încep să îl pipăi dar se simte ca o crustă fierbinte, foarte ciudat. În fine, cred că e de la unghiile vrăjitoarei blestemate. Trebuie neapărat să citesc capitolul 13. Deci 13, ghinionistul număr 13. Toată lumea se fereşte de acest număr, superstiţii.
- Arisha, eşti bine? Pot intra?
Oof, mereu apare când nu trebuie.
- Da mamă, sunt bine, intră!
Ascund repede cartea, nu vreau să fie confiscată și ea. Adopt o poziţie de copil curios și privesc intens spre cer.
- Ce ţi-a atras atât de putetnic atenţia?
- Nimic, mă plictisesc...
Priveşte pe masă dar nu am reuşit să mănânc...la naiba...
- Nici nu te-ai atins de mâncare. Ce e cu tine, Arisha? Vii târziu, zici că mănânci în camera ta, de fapt nu mănânci, eşti lovită rău la gât şi în plus eşti foarte tăcută. Ce îmi ascunzi?
Cât de bine mă cunoaşte. Nu ştiu ce aş putea să îi spun.
- Păi, mamă, eram în pădure și mă plimbam cu Damian. La un moment dat m-am împiedicat de o piatră şi am căzut pe o cracă uscată şi m-am lovit la gât. Noroc de Damian că m-a prins la timp, că de altfel eram sfârşită lângă acel copac ciudat.
Mamă, ce am reușit să inventez, sper să mă creadă, deși tot mă priveşte ciudat.
- Sper să fie aşa cum zici tu.
Se întoarce şi pleacă, fapt ce mă face să mă simt ușurată. Mă pot întoarce la treaba mea. Îmi iau cartea de sub pernă şi continui citirea. Să vedem.
O vrăjitoare reprezintă o femeie cu puteri magice, ce poate realiza vindecări miraculoase, sau poate aduce nenorociri . Există două tipuri de vrăjitoare striga și malefica, reprezentând vrăjitoarea şi maistrul vrăjitor, zis succubus şi incubus.
Ce denumiri ciudate, cum le puteau ţine minte sau cine le-a inventat?
Pentru zbor, vrăjitoarele foloseau cozi de mătură sau nuiele rupte.
Trebuie neapărat să fac rost de o altă carte. Îi dau un mesaj lui Damian, să caute la bibliotecă, sper că vrea să mă ajute, el stă mai aproape.
Bună Damian. Poţi merge te rog până la bibliotecă? Vreau să cauţi o carte, cât despre noi, vom mai discuta. Aştept să îmi răspunzi urgent.
Gata, sper să îmi răspundă, deși nu înţeleg un lucru. Dacă erau vrăjitoare, de ce nu se eliberau din strânsoare sau puteau invoca ploaia pentru a stinge flăcările imense când erau arse pe rug. Ar fi putut să hipnotizeze călăii şi ar fi scăpat. Pentru mine rămâne o enigmă totală.
Un fior mă trece pe şira spinării, mă simt urmărită, din nou. Mă întorc încet spre fereastră, dar mi-am înghiţit propriile vorbe. Vrăjitoarea, este afară la fereastra camerei mele, vrea să intre. Ce mă fac?
Încep să tremur, vrăjitoarea stă lipită de fereastra mea...e atât de urâtă. De unde ştie unde locuiesc? Încui imediat fereastra şi alerg spre uşă dar o văd, ridică mâna şi face o mişcare din încheietură. Încuietoarea, se deschide, fereastra la fel, sper doar să nu audă mama.
-Arisha!
- Acum mamă!
Ce bine că a venit, e pentru prima dată când chiar vreau să stau cu ea. Privesc spre fereastră dar vrăjitoarea, a dispărut. Încui fereastra, sting lumina şi cobor în bucătărie. Mama mi-a pregătit o salată şi cartofi prăjiţi. Mă aşez la masă, apuc furculiţa şi o îndes într-un cartof fierbinte. Ce se aude? Cineva bate în faţa uşii, ca şi cum s-ar scutura pe pantofi. Mă întreb dacă aude şi mama.
- Mamă, ai auzit?
- Da, probabil e tatăl tău.
Deci nu am fost singura care a auzit, mă simt mai uşurată. Nu ştiu de ce, dar, am o presimţire rea. Tremur din nou, inima îmi bate cu putere, clanţa uşii, se mişcă și uşa se deschide. E tata.
- Bună seara, fetele mele. Poftă bună, Arisha.
- Bine ai venit, tată!
Mama îl priveşte suspect, fără să zâmbească.
- De ce ai venit mai devreme?
- Iubito, mi-am luat un mic concediu.
Mama se ridică de la masă, pentru a-i pune şi tatălui o porţie.
- Dar, de ce ţi-ai luat concediu?
- Mă gândeam să mergem într-o mică vacanţă. Ce ziceţi?
Mama se apropie de masă şi îi aşează farfuria în faţă în timp ce îl priveşte curioasă.
- E pentru prima dată când propui aşa ceva. Ce e cu tine?
Tata e ciudat, mereu a fost numai pentru serviciu, nu era de acord cu concediile.E un bărbat înalt, brunet, ochii verzi, prezentabil şi devotat. Doar că ochii lui, sunt violet în acest moment și stă cu faţa numai în jos. Ce e cu el? Mama şi-a terminat masa, nu a observat nimic la el. Se îndreaptă spre baie.
- Revin, vreau să fac un duş.
- Bine, mamă.
Îl privesc insistent pe tata. Acei ochi, îmi par cunoscuţi. Telefonul vibrează, se pare că am primit un mesaj de la Ray.
Bună, Rish. Damian doarme. De ce carte ai nevoie?
Ce bine că mi-a răspuns, deşi îl urăsc, m-a minţit .
Bună, Ray. Am nevoie de Acțiuni împotriva vrăjitoarelor ". Cât mai repede, te rog!
Sper că a primit mesajul. Ochii tatălui meu, seamănă cu cei ai vrăjitoarei, mi-am dat seama acum, cât am scris acest mesaj. Mă fac că nu îi văd şi mă îndrept spre camera mea. Mi-am uitat telefonul pe masă, tata stă drept lângă masă şi mă priveşte straniu, de parcă ar fi posedat. Acei ochi, mă înspăimântă. Îmi ţine telefonul în mână.
- Dă-mi telefonul, te rog!
- Şi dacă nu vreau? De ce ai nevoie de acea carte? Iar ai luat-o razna?
Ştiu că nu e tata cel care vorbeşte, dar, îl văd ca şi cum ar spune el...e dureros, dar vrăjitoarea îi posedă trupul. Ridică telefonul, îl izbeşte de podea, apoi îl calcă în picioare. Cum mai dau de Ray? Mă încalţ imediat şi ies pe uşă. Alerg spre casa lui Damian, dar cineva m-a prins de păr.
- Unde crezi că te duci, fetiţo? Unde îţi sunt prietenii?
Mă prinde de gât şi mă ridică de la pământ. Rămân fără aer, mă sufoc și toate gândurile îmi trec prin cap. Primul lucru pe care îl fac e să încerc să îi desprind mâna de pe gâtul meu, mă zbat, încerc să scap dar în zadar, nu mai simt pământul sub picioare, îmi dau lacrimile. Oare, aici îmi va fi sfârşitul? Mai am multe de făcut în lumea aceasta. Aud o voce masculină, murmură ceva, nu înţeleg. Tata, de fapt vrăjitoarea, îl priveşte şi urlă cu putere, în timp ce mă sugrumă.
- Nuuuu!!!