Jocul iubirii |F.F. G-Dragon|

Capitol 8

M-am intors acasa si am inceput sa fumez tigara dupa tigara si sa beau pahar dupa pahar. De fiecare data cand suna telefonul, voiam sa raspund, dar vocea mea nu mai suna normal si nu voiam s-o dezamagesc si pe Kiko. E singura persoana care nu mi-a spus cat de oribil sunt si chiar a incercat sa ma ajute. Dar a stricat totul, la naiba!
O bataie in usa m-a facut sa tresar. Eram in pat, probabil adormisem de la beat ce eram. Ma durea ingrozitor capul si cu greu am reusit sa ma deplasez ca sa o pot deschide.
In fata mea se afla o fata imbracata academic, cu un aer serios si plictisitor. Avea ochelari, dar nu arata rau, fiind chiar draguta. Avea parul lung legat intr-o coada de cal si avea ochii negri.
"Hei. Sunt Miyu, colega lui Kiko. Trebuia sa facem un proiect impreuna." a zambit ochelarista.
"Kiko nu e acasa." am spus sec si am dat sa inchid usa, dar m-a oprit.
"O pot astepta. M-a sunat si mi-a spus ca ajunge in maxim o jumatate de ora."
"Ok. Intra."
Mi-am trantit usa camerei si mi-am luat telefonul sa o sun pe Kiko.
"De ce naiba nu mi-ai spus ca-ti vine o colega?" am urlat cum a raspuns.
"Scuze, dar am crezut ca voi ajunge la timp. Autocarul a avut pana." a incercat sa se scuze.
"Etsu si Kenta..."
"Nu, nu sunt cu mine. Isi vor petrece luna de miere acolo si dupa in Austria. Ne vor trimite bani, nu ca am duce lipsa."
Am rasufalt usurat. Chiar nu aveam chef sa dau ochii cu ei dupa incidentul de la ceremonie.
"N-o lasa singura. Vorbeste cu ea!" mi-a strigat Kiko.
"Ce sa vorbesc cu ea?"
"Orice, nu-mi pasa."
"Ma pis."
"Avem toaleta." a spus sarcastica.
I-am inchis si am coborat in sufragerie, unde o lasasem pe Miyu si m-am asezat pe canapea, langa ea.
"Tu esti?" m-a intrebat, impingandu-si ochelarii cu un deget.
"Ji Yong."
"Si ce legatura e intre tine si Kiko?"
"Pai...suntem frati vitregi...presupun."
"Oh, deci nu aveti o relatie prea buna, nu?" m-a studiat atenta.
"Nu stiu."
"Ma gandeam ca ea nu vorbeste cu tipi ca...tine."
Se holba insistent la tatuajele mele si incepea sa ma enerveze. De ce nu ar vorbi Kiko cu un tip ca mine? Chiar asa de rau sunt?
"Nu vreau sa te jignesc sau ceva, dar astfel de persoane imi pot trage in jos prietena si nu-mi doresc asta." a continuat.
"Stai. Insinuezi ca o pot «strica» pe Kiko?" m-am strambat la ea.
A deschis gura pentru a-mi raspunde, dar soneria a salvat-o de la ce urma sa-i fac daca nu potrivea bine cuvintele. M-am grabit sa deschis si Kiko a intrat gafaind in casa, cu o plasa in care probabil se aflau rochia si pantofii ei.
"Imi pare rau pentru intarziere." s-a scuzat ea tipei brunete.
Le-am lasat singure si m-am dus in camera mea pentru a mai dormi. Eram inca putin beat. Bautura si somnul chiar ajuta sa uiti.
Miyu avea dreptate. Ar trebui sa stau departe de Kiko. Nu ca am fost vreodata apropiati, dar e mai bine pentru ea sa nu aiba vreo legatura cu un tip ca mine. Nu sunt destul de bun pentru ea.
*Perspectiva lui Kiko*
Ji a urcat in camera lui si m-a lasat singura cu Miyu, care parea cam dezamagita de ce vazuse.
"Nu-mi place." mi-a zis, strambandu-se.
"Hm?"
"De el. Nu-mi place. Nu-l vreau in preajma ta."
"Hei, e un tip dragut si bun la suflet. Plus ca nu esti garda mea de corp si pot avea grija si singura de mine."
"Dar tipii ca el influenteaza negativ tipe ca noi."
"El nu e genul ala de tip. Acum hai sa incepem proiectul. Trebuie prezentat maine si n-am chef sa iau un patru." am incercat sa schimb subiectul si ea a acceptat.
Eram mai mult decat nervoasa. Ji e un prost, da, dar ea nu are dreptul sa il jigneasca. Nu ii dau voie, oricat de prietene am fi.
El este ranit si descurajat si eu am de gand sa-i fiu alaturi si sa-l ajut, sau macar o sa incerc asta.
*Sfarsitul perspectivei lui Kiko*
Dupa ce pizda ochelarista a plecat, Kiko a facut cel mai neasteptat lucru: mi-a propus sa mergem in club, cu prietenii mei.
"Haide. Esti incordat. Nu ma lua, du-te singur. O seara petrecuta cu ei te va ajuta." s-a milogit de mine.
N-o puteam lua cu mine. Nu dupa ce s-a intamplat data trecuta. Dar nici n-o puteam lasa acasa singura, m-as fi simtit prost.
M-a bucurat faptul ca nu a adus aminte de cele petrecute la nunta. Nu voiam sa tip la ea si ea sa sfarseasca plangand. Ma doare sa o vad asa. Nu stiu de ce, pur si simplu ma doare si n-am s-o fac sa sufere din cauza mea.