Jocul iubirii |F.F. G-Dragon|

Capitol 24

M-am trezit cu o durere de cap ingrozitoare. M-am uitat in jur si mi-am zarit prietenii, toti dormind in cele mai inconfortabile pozitii posibile. Probabil si eu dormisem la fel, fapt pentru care ma durea ingrozitor gatul, dar durerea aceea nu se compara cu suferinta din interiorul meu.
Am incercat sa ma misc, dar apoi am observat capul lui Lee Ji-eun - caci aflasem ca asa o chema pe prietena lui Chaerin - rezemat de umarul meu. Dormea. Si nu voiam sa o trezesc.
Am inchis ochii si mi-am lasat capul pe spate, incercand sa adorm din nou. Ma durea tot corpul, atat pe exterior cat si pe interior. Singurul mod in care ma puteam simti mai bine era sa dorm. M-am gandit mult timp la Kiko, la felul in care buzele ei se miscau cand pronuntau cuvintele, la felul in care mergea, la felul in care zambea... Si asa, cu gandul la ea, am adormit din nou.

O voce frumoasa, calda, de femeie, m-a facut sa imi deschid incet ochii. Ma usturau ingrozitor, dar am tresarit imediat la auzul numelui meu.
In fata mea am zarit silueta zvelta si parul blond al lui Etsu. Eram de-a dreptul socat. Eram socat ca revenise in tara intr-un timp atat de scurt doar ca sa o vada pe Kiko. Dupa tot ce ii facuse... De ce venise sa o vada?...
"Ji, putem sta putin de vorba? Doar noi doi. In aer liber. Hai la o plimbare, nu-mi place mirosul de spital." mi-a soptit, pentru a nu-i trezi - probabil - pe prietenii mei, care inca dormeau adanc.
Nu stiam cum sa reactionez. Eram al naibii de suparat pe ea pentru tot ceea ce-i facuse lui Kiko, dar avusese grija de ea. Da, intr-adevar, Etsu chiar avusese grija de Kiko, astfel incat ea sa nu ajunga la nenorocitul de taica-su. Si o respectam pentru asta, oricat de stupid ar fi sunat. Plus ca eram satul de aerul spitalului. Aveam nevoie de o plimbare in care sa imi limpezesc putin gandurile si sa incerc sa uit de durerea nimicitoare ce imi apasa sufletul.

Cand am iesit din spital, intrand pe o straduta laturalnica si mergand lent, Etsu a inceput sa vorbeasca:
"Imi pare rau. Stiu cat de mult te doare. Am venit imediat ce a-"
"Ai stiut?" am intrerupt-o brusc, folosind un ton taios.
"Ce sa stiu?" m-a privit, confuza.
"Ai stiut ca are cancer?"
"Doamne, Ji! Normal ca nu! Poate sunt o nesuferita, dar nu un monstru fara inima! Am crescut-o pe Kiko dupa ce mama ei a murit! Am tinut-o departe de tatal sau! Crezi ca daca as fi stiut ca are cancer as fi lasat-o sa moara? Cum ma poti acuza de asa ceva?!" a tipat, oprindu-se din mers.
Da, intrebarea era prosteasca si absurda, dar nu stiam ce sa mai cred. Eram prea ranit ca sa mai pot gandi logic.
"Imi pare rau..." am murmurat, rusinat.
"Ar trebui sa iti para." a spus, dar pe un ton bland. "Nu stiu ce ti-a zis Kenta despre mine, dar oricum ma urasti. De asta sunt absolut sigura. As putea... As putea sa iti spun povestea din perspectiva mea? Nu vreau sa ma crezi, vreau doar sa ma asculti."
"Sigur. Sa aud."
Mergeam din nou, iar vantul batea rapid prin parul ei, intorcandu-l in toate partile. Si-l dadea mereu dupa urechi cu ajutorul mainilor, dar fara vreun efect.
"Am fost foarte apropiata de mama lui Kiko. Dupa ce am murit, am acceptat sa am grija de ea. E adevarat ca Kenta ne-a trimis bani, dar asta pentru ca salariul meu nu era suficient pentru a-i oferi lui Kiko tot ce avea nevoie. Nu am fost platita niciodata sa am grija de Kiko. Am avut grija de ea pentru ca am iubit-o. Si nu m-am casatorit cu Kenta pentru banii lui, ci pentru ca l-am iubit. Si cu toate ca stiam si stiu ca el nu m-a iubit vreodata, m-am casatorit cu el. Stii, cand iubesti o persoana... ai face orice sa fii cu ea." a zambit dezamagita, privind in jos, iar eu am simtit durerea profunda ce ii mistuia sufletul.
Imi parea rau pentru ea. Spunea adevarul. Simteam ca era adevarul.
Vazand ca nu vorbesc, a continuat:
"Stiu ca am fost o scorpie cu Kiko, dar am vrut sa ii fie bine. Am vrut sa reuseasca ceea ce parintii ei n-au reusit. Am vrut sa nu se tarasca prin viata, asa cum au facut ei. Am vrut sa fie cineva..."
"Eu am stricat totul, nu?" am intrebat, cu o voce tremurata.
"Nu, Ji. Nu am vazut-o niciodata asa de fericita pe Kiko. Era fericita ca e cu tine, ca te are alaturi. Mi-ai aratat ca ea are nevoie de fericire, de tine. Sunt mandra de ce a devenit. Hai sa n-o lasam sa moara acum..."