Jocul iubirii |F.F. G-Dragon|

Capitol 14

Mai aveam doua saptamani pana la venirea lui Etsu si a tatei. Relatia dintre mine si Kiko evolua pe zi ce trece. Eram foarte deschisi unul in fata altuia si pot sa spun ca imi era cea mai buna prietena. Incepusem sa o iubesc. Sa ii iubesc zambetul si felul cum vorbeste, sa ii iubesc rasul si imbratisarile. Devenisem dependent de ea, dar nu-mi pasa. Era cel mai frumos sentiment pe care-l simtisem de cand a murit mama. Era minunat. Era magic. Era ea...si eram eu. Si nu voiam ca ceva sa se schimbe.
***
«"Esti tot ce am mai scump pe lume. Esti tot ce mi-as fi dorit vreodata. As da orice ca tu sa fii bine si sa fii a mea. Te iubesc!"
"Si eu te iubesc, Noah!"»
Scenariu clasic si lipsit de farmec dintr-un film oarecare, in care Noah este protagonistul si Elaize este marea sa iubire.
Mereu mi-a fost scarba de astfel de filme. Stii cum se va termina si stii ca cei doi vor ramane impreuna, indiferent de situatie. Faptul ca pe Kiko o emotioneaza mi se pare absolut patetic si ilogic. E ca si cum si-ar pune sufletul acolo si ar simti ce simt personajele. Alt lucru pe care nu-l voi putea intelege vreodata la ea.
"Vreau si eu." mi-a spus, facandu-se comoda in bratele mele.
"Declaratii cliseice?" mi-am ridicat spranceana si am privit-o atent.
"Nu. Iubire." mi-a raspuns sec, dar regretul se putea observa in tremurul vocii.
Mereu m-am gandit ca merita ceva mai bun ca mine, dar in acea seara mi-am dat seama ca nu e adevarat. Nu merita ceva mai bun decat mine, merita sa fiu eu bun, doar pentru ea.
"Imi pare rau..." i-am soptit.
"Pentru ce?" s-a incruntat, ridicandu-se si oprind filmul.
"Pentru ca nu-ti pot oferi ceea ce ai nevoie."
Nici eu nu ma mai recunosteam. Ajunsesem intr-o stare deplorabila fara vreun motiv anume.
"Ji?" si-a muscat buza de jos, privindu-ma fix in ochi. "Nu ma iubesti?"
Respiratia mi s-a oprit, la fel ca bataile inimii. As fi vrut s-o recunosc, dar nu puteam. Pur si simplu nu puteam. Imi era teama ca am sa fac ceva ce o va dezamagi si era ultimul lucru pe care mi-l doream. Am tras aer in piept si am incercat sa ma calmez. Ma simteam actorul unui film stupid, si totusi nu eram.
"Ji?" a intrebat pe un ton apasat, vazand ca nu raspund.
"Ce?" am incercat sa par indiferent.
"Ma iubesti?"
"Uhm... Da. Da, te iubesc." mi-am inchis brusc ochii, parca asteptand sa cada ceva din cer si sa ma omoare.
"Si atunci?"
"Atunci ce?" m-am ridicat nervos din pat. "Chiar nu realizezi? Uita-te la mine si uita-te la tine. N-o sa-ti pot niciodata orferi grija si iubirea pe care o vrei!" am urlat, inclestandu-mi pumnii.
"Te iubesc." m-a luat total prin surprindere, punandu-se in fata mea.
Plangea. De ce plangea? I-am sters lacrimile cu degetul meu mare si ea si-a sprijinit capul de mana mea.
S-a apropiat incet de mine si i-am simtit picioarele urcandu-se pe talpile mele, pentru a ajunge mai aproape de mine si pentru a ma saruta dulce.
Poate vi se pare stupid si prostesc, dar asa a inceput relatia noastra.
***
"Iubire, trezirea. Intarzii la scoala!" i-am spus.
"Dar vreau sa dorm." si-a tras ea patura peste cap.
"Iubire, ma supar." m-am imbufnat copilareste.
"Bine, bine. Sunt treaza. Gata." s-a ridicat rapid in picioare. "Acum pleaca din camera mea ca sa ma pot schimbam."
"Oh, iti pot simti iubire." am ras sarcastic.
Mi-a sarit in brate si m-a sarutat scurt, lasandu-ma sa tanjesc dupa gustul buzelor sale, dupa care mi-a trantit usa in nas.
Am mai avut iubite inainte, dar doar pentru a le fute sau a rade pe seama lor. Cu Kiko era diferit. Aveam de gand sa o respect si sa ii ofer ceea ce merita. Era de datoria mea sa o protejez si sa o iubesc.
*Perspectiva lui Kiko*
I-am mai furat un sarut inainte sa ies din masina si sa intru pe poarta scolii.
Se schimbase atat de mult si totusi ramasese acelasi. Era mult mai bland si intelegator, ba chiar mai vorbaret si extrovertit. Il iubeam exact asa cum era si nu-mi pasa de ce spuneau ceilalti. Ma lua peste tot cu el si nu mi-a ascuns niciodata nimic. Ma aflam in paradis. Singurul lucru ce imi putea distruge paradisul era Etsu. Intoarcerea ei avea sa fie peste doua zile si nu stiam cum va reactiona cand va afla de relatia mea cu Ji. A avut de la inceput o parere proasta despre el si inca nu vad de ce. E un tip dulce si iubitor si absolut perfect pentru mine. El ma accepta pe mine, exact asa cum sunt, nu tipa perfecta care vrea Etsu sa fiu. A fost singurul care a vazut de la inceput cine sunt defapt.
Ne acceptam reciproc, ne sustinem, avem incredere unul in altul si ne iubim. Viata mea luase o intorsatura drastica, si mie mereu mi-a fost teama de schimbari, dar asta a fost schimbarea pe care nu aveam s-o regret vreodata.
*Sfarsitul perspectivei lui Kiko*