Felii de psihoză

Dezolant

Sos alb, stă stingher și protestează-n colț

la o adică, un tatuaj tot țipă la el din cealaltă parte a camerei.

Și ce ciufulit e varul, aproape că pe el crește o anexă plină,

ciuperci flaușate își scot sângele la lumină.

Mă îmbrac cu cea mai mare crimă care există-n distanță,

cu un fel de jumătate de eșarfă care ți-a aparținut la o adică.

Fac listă - am nevoie de o picătură de piatră.

O iau mai târziu din Vama Veche, acum tufele să tacă.

Zgomot de cioburi se sparg de la etaj pe o literă de la parter,

arată-mi cine.

Nu, mai bine ia un leu și cumpără-mi un kilogram de spaimă,

aproape că vreau să simt

cum se mai simte să simți.

Alerg dezbrăcată, mă vede doar o întrebare,

Imortalitate pe pernă, face praf de sudură,

îmi ia foc ultimul început.

Și e mov cerul, atât de mov...