Felii de psihoză

Etern

Curge demență șiroaie pe sârme de telegraf în șir indian.

Urmăresc traiectoria nevrozelor din undele radio până la cel mai apropiat cutremur.

Am o fostă iubire lăsată pe un pervaz de plastic alb de acum trei cartiere și 4 minute în urmă.

S-au plimbat meteoriți în spațiu, oxigen s-a așezat între gravitație și geam, păsări au cântat peste ea..

Mi-a tatuat cicatrici sub piele; le-am mutat cu-n șpaclu și niște voință. Cam un gram, aproximez eu azi.

Dușman îmi e nimicul și-mbrățișez o idee obsesivă ce-mi face piruete prin cap.

Văd culori, dar ele nu mă văd pe mine.

Dau cu piper peste ele și nu strănută, le gâdil și ele nu simt. Asta înseamnă imortalitate; noi, restul, fugim desculți și amăgiți prin timp.