Just Another Story

24. Surprize neașteptate

-Poti sa-mi mai explici o data?

-E a patra oara,Jessica! Chiar nu esti atenta deloc?

A oftat scurt si a continuat sa mearga la pas grabit. Incercam sa tin pasul cu ea,insa nu-mi pot da seama cand si-a facut o asemenea conditie fizica. O urasc pentru asta! Eu nu o sa am niciodata un corp ca ea,nici daca ma antrenez ani la rand!

In timp ce eu imi pierdeam suflul incetul cu incetul,Miranda continua sa mearga inaintea mea. Se grabea sa ajunga la Dr. Steve si sa-i ofere noile informatii. Dupa explicatii indelungi,eu tot nu m-am lamurit. Pentru ce era petrecerea asta oricum?

-Asta e una din ideiile mirifice ale lui Ray,incepu ea. El are o teorie foarte superficiala si complet lipsita de sprijin. Crede ca Agramon v-a veni singur la tine. Se bazeaza pe faptul ca planurile lui nu au fost dezvaluite si ca nimeni nu stie ca el te vrea defapt pe tine.

A oftat scurt in timp ce mergea. Si-a inclinat capul intr-o parte ganditoare lasandu-ma sa ghicesc ce se afla in mintea ei. In schimb eu nu faceam altceva decat sa ma tarasc dupa ea pe holurile pustii cu podele din marmura. Sunetul bocancilor mei era acoperit de cel al pantofilor matusii mele. Tocurile ei bateau lin si uniform podeaua in ritm cu bataile inimii mele.

-Astfel, o petrecere fastuoasa e decorul perfect pentru o scena de rapire,spre exemplu... sau crima,insa nu vreau sa se ajunga atat de departe.

Asta-i buna!...nu pot sa cred ce aud!

Am incremenit grabind si mai tare pasul. Am simtit cum obrajii imi iau foc si in suflet mi se instaureaza o stare de teama amestecata cu disperare si dispret.

-Sunteti nebuni? Nu am de gand sa fiu momeala voastra! Daca intr-adevar vine dupa mine? Am sa fiu lipsita de aparare!

Miranda se opri cat sa se uite la mine si imi puse o mana pe umar. Avea o expresie linistita, opusa felului in care ma simteam eu.

-Pentru asta te-ai antrenat,nu?

Fir-ar...Stiam ca antrenamentele o sa ma ajute in noua mea viata,insa niciodata nu m-as fi asteptat la asta.

-Stai linistita,Jess! Nu o sa te recunoasca,zise ea.

Nonsalanta din vocea ei m-a surprins inca din momentul in care m-am nascut. Poate fi calma precum briza marii si in acelasi timp inauntrul ei un vulcan poate fi gata sa erupa.

-Sigur! De parca e atat de usor sa ma ascunzi pe mine,fata care distruge orice lucru pe care pune mana! N-ai auzit ce-a spus Jason? Agramon ma studiaza... de la distanta! Pun pariu ca e in stare sa ma recunoasca si dupa miros!

Clar o luasem putin razna,insa idea de a ma pune in pericol de buna voie si de a astepta sa fiu salvata mai inainte de a reusi sa mor din propria initiativa nu-mi pica bine. Trebuie sa fac ceva,nu pot sta pur si simplu!

-In niciun caz,Jessica! se rasti Miranda la mine in timp ce o lua din nou din loc.

Fir-ar...Femeia asta isi da seama de prea multe lucruri!

-Dar n-am spus nimic! am recunoscut eu.

-Poate,dar te gandeai! spuse privindu-ma rautacios si indreptandu-si degetul spre mine.

Asta-i adevarat... Ma gandeam la cum as putea sa scap din ghearele psihopatilor astora cu ideei asa-zise 'geniale'. In niciun caz nu am de gand sa fiu marioneta lor. Chiar nu-si dau seama de gravitatea pericolului?

-Nu ai de ce sa-ti faci griji,Jess. Cu totii o sa purtam masti. In caz de primejdie,o sa fii inconjurata de un million de paranormali antrenati pentru cazuri de genul asta. Plus, Ty o sa fie mereu cu tine. Kim si Oliver o sa va supravegheze de la distanta. Jason... ei bine,sa zicem ca ajuta si el cu ceva.