𝐏.𝐑.𝐎.𝐒.𝐓.𝐈.𝐓.𝐔.Ț.𝐈.𝐄 {𝗘𝗿𝗼𝘂𝗹 𝗺𝗲𝘂]✅

46~Majoratu lui Tae. {pt1}

Trecu câteva zile de când Tae refuză să îl întâlnească pe JungKook. Dar chiar dacă refuza, el suferea și mereu stătea închis în camera de hotel.

-Tae,ce vom face mâine? Doar este zi mare.
-Mâine? Probabil ce facem și azi. Dar ce zi este mâine?
-Ce prost ești.. Ai uitat de ziua ta.

-Oh, asta.. Nu prea este importantă.

-Și din nou spun "ce prost„ odată faci 18 ani, trebuie să ne distrăm-
-De-ajuns, sunt obosit. Vreau să dorm.

Își închide ochii pentru câteva minute ca apoi se dă jos din pat și începe să se îmbrace. -Ce naiba faci acum?
-Voi ieși să mă plimb puțin. Am nevoie de puțin aer

-Tu ai nevoie de o bătaie.. Ai luat-o razna. Este ora 11 noaptea, este periculos. Unde vrei să te duci acum?

Tae nu îl bagă în seamă ci doar se îmbracă și iese afară. Dar vremea nu era de partea sa. Ploua, și bătea vântul.

-Ce.. Este cu mine? "se întreabă singur"

Se plimba prin ploaie trist până a ajuns într-un parc și văzu un telefon public.
Merge către el, apoi apelează la număru lui JungKook. Voia doar să îi audă puțin vocea. -Alo? "Răspunde el"

-Alo? Este cineva acolo? Voi închide-
-Stai.. Kook eu sunt -
-Tae? Ce număr este ăsta? Și unde ești? Se aude ploaia. Stai, ești afară?

-Kook.. De ce nu vi la mine? Chiar nu îți pasă? Chiar m-ai uitat?

"Începu să plângă" -Hey, Tae.. Normal că nu te-am uitat, doar ești Tae al meu..
-Atunci de ce nu mai căutat?
-De fapt am venit să te caut, dar Jimin ma gonit, iar Yoongi tot îmi spune să îți dau timp pentru că cică ai nevoie ..

-De ce îi asculți pe ei? Eu am nevoie de tine.. Eu am nevoie să îți pese..
-Tae unde ești? Voi veni după tine.
-Nu, lasă.. Acum rămâi unde ești.

-Tae te rog lasă-mă să mă revanșez față de tine. Te implor Tae..
-Bine.. Sunt în parcu de lângă casa noa- a ta..
-A noastră Tae.. A noastră. Vin acum.

Închide apelul iar după câteva minute apare cu o umbrelă .

-Tae "fuge la el atunci când îl vede"

-Kook "se aruncă în brațele sale" mi-a.. Fost.. Atât de dor de tine dar tu-..
-Și mi-e mi-a fost de tine.. Foarte dor.. Tae te implor întoarce te la mine..

JungKook ridică umbrela de jos ce a căzut. Apoi îi șterge lacrimile.

-Te rog, vino cu mine acasă.. Și promit că nu te voi mai dezamăgi.. Mai dă-mi o șansă doar una, bine?
-B.. Bine.. Dar te rog nu mă mai răni.

JungKook îl sărută pe frunte apoi îl apucă de mână și merge spre casă cu el

Ajunge aproape de casă dar JungKook se oprește brusc și merge în spatele lui Tae apoi îi pune mâinile la ochii.

-Ce faci?
-Ai încredere Tae.
-Mereu am încredere în tine.

JungKook deschide ușa apoi îi pune iar mâinile la ochii și așa îl duce în casă.

După câteva secunde JungKook își i-a mâinile de la ochii lui Tae, iar Tae rămâne surprins. Casa era plină de trandafiri de lumânări, era și un tort cu poza sa și a lui JungKook unde zâmbeau larg. -N.. Nu ai uitat ?

"Întreabă cu lacrimi în ochii" -Normal că nu. Tae îmi pare rău pentru tot..
-De unde știai că te voi suna?
-Nu știam.. Dar mâine voiam să vin și să te fac să vi aici s-au măcar să te fac să mă asculți și să îți spun cât de rău îmi pare. Regret totu Tae, totul..

-Și dacă te iert.. De mâine va fi la fel ca până acum, nu? Iar vei fi mereu plecat?
-Nu "îl prinde fața în palme" am demisionat, și m-am angajat într-un alt loc. Nu fac la fel de mulți bani dar măcar voi avea timp și pentru altceva în special pentru tine, pentru persoana mea specială.

Tae îl îmbrățișează strâns -Dar nu mă vei face pe mine responsabil pentru că ți-ai pierdut slujba? -Tae, nu te voi mai folosi ca scuză pentru greșelile mele. Vreau doar să fiu cu tine pentru tot restu vieți noastre. Vreau să fi tu al meu

-Deja sunt

Îl prinde de cap și îl sărută -Te iert!
-Mulțumesc iubire, voi avea grijă să nu pierd și șansa asta "îl ia în brațe stil mireasă" ce spui să mă revanșez față de tine, în felu meu? "Spune jucăuș"

-Tu mereu profiți de orice ocazie..