Capitolul 18

15.9K 934 31
                                        

Mi-am luat o fustă cu talie înaltă, neagră, peste topul alb și eram gata. Aveam nevoie de un pahar, sau poate chiar două, trei.

Eva deja mă aștepta de douăzeci de minute când eu am ajuns acolo. Nici nu mi-a mai cerut explicații de ce am întârziat, iar asta e ciudat.

-Vreau și eu un cocktail Apricot Cosmo,îi spun chelneriței, lăsându-mi sacoul pe scaun.

-Eu vreau doar un Cola Cherry,răspunde Eva cu jumătate de gură.

-Păpușico, ce s-a întâmplat? Nu mi-ai cerut explicații de ce am întârziat.  Iar acum îți iei Cola. Ce mama naibii ai pățit? Este grav? Ești pe moarte?

-Hope...sunt însărcinată. Măresc ochii instinctiv , apoi îmi duc mâna la frunte.

-Doamne Eva, m-ai speriat. Am crezut că vorbești serios. Hai zi ce bei, fac eu cinste.

-Hope, nu glumesc. Sunt însărcinată în nouă  săptămâni.

Ridic mâna pentru a îi atrage atenția chelneriței de mai devreme și  îi fac semn să mai aducă un cocktail.

-Eric...adică...Off Eva...

-Da, Eric este tatăl.

-I-ai spus? Ce a zis?

-Ne-am certat. A zis că mă iubește dar el încă nu vrea un copil. Că îi place sexul, nu schimbatul scutecelor. Hope, dacă află tata... O să mă renege,simțeam sângele cum îmi fierbe în vene. Dacă Eva nu ar fi fost aici, aș fi plecat fix după el.

-El lucrează undeva?Întreb luând o gură mare din băutura mea.

-Da, Matt îi dăduse ceva la firma familiei lui. Perfect!Hope, ce mă voi face?

-Eva, orice ar fi, tu vei putea veni să locuiești cu mine. Ști bine că îmi este urât în casa aia mare și singură. Dacă unchiul Nick nu va accepta, eu te voi ajuta.

-Îți mulțumesc ,spune ștergându-și lacrimile și  îmbrățișându-mă. Cum mama naibii ai băut două pahare?Întreabă încercând să zâmbească, desi era greu. Nici eu nu-mi dădusem seama când le-am terminat atât de repede.

-Habar n-am. Stai. Am niște șervețele,spun căutând în buzunarele sacoului, însă găsesc cartea de vizită primită azi dimineață. Stau un moment pe gânduri și apoi mă lovește o idee. Scuze scumpo, nu mai am. Cred că le-am aruncat.

-Te-ai îndurat să-l lași singur pe Sunny?

-I-am lăsat ușa deschisă să iasă în curte. Nu îmi va simți lipsa, nu va dura mult. Oricum mai beau un pahar și plecăm.

Ei bine, de la un pahar s-a ajuns la încă trei iar ceasul indica ora doisprezece seara, dacă nu, mai bine de doisprezece. Rămasă singură, fiindcă Eva a luat un taxi pentru a se duce acasă mai devreme, eu a trebuit să merg pe jos. A vrut să mă ia cu ea, însă am refuzat, eu fiind nevasta lui Chuck Norris.

Merg de pe stradă,  singură, pe întuneric.  Ce poate fi mai frumos? Nu știu dacă a fost un impuls din cauza beției sau dacă mi-am dorit asta, dar am luat telefonul și l-am sunat. Deși riscam să răspundă soția sa.

"-Alo,se aude vocea lui atât de sexy și somnoroasă.

-Bună și ție domnule Moore. Ce seară frumoasă,  nu-i așa?

Apartament 69 (II)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum