-Am de gând să te leg cu lanțuri în beciul casei, să te violez și apoi să te omor,spune el neluându-și ochii de la drum, însă zâmbind malefic. Când mă pregăteam să desfac centura, să deschis portiera și să sar, a inceput să râdă. Glumeam. Nu am beci, iar lanțurile sunt ruginite. Doar nu par un criminal, nu? Dacă tot te duc acasă, îți dau ceva să îi duci fratelui tău.
-Nu știu ce să zic...
-Stai linistită, vei rămâne în mașină. Uite,spune oprind mașina, eu mă duc până în casă. Tu rămâi aici și voi veni repede, e bine așa?
-Cred,spun mai mult nesigură pe mine.
Nu a mai spus nimic, a coborât din mașină și a mărit pasul spre casă. Ocazional se întorcea și îmi trimitea câte un zâmbet, pe pariu încă se amuza pe seama mea.
Nu a stat mult, circa trei minute apoi am pornit din nou la drum. Însă eram curioasă de un singur lucru, dacă lucrează într-un service, cum își permite această minunăție de mașină?
-Poate o să par puțin nesimțită, însă, tu lucrezi într-un service și...
-Și totuși conduc un Ferrari. Am furat-o, cu asta mă ocup.
-Nu-ți mai bate joc de mine,spun cu o voce de copil mic.
-De data asta ți-ai dat seama. Ei bine, îmi place să lucrez în acel service, îl dețin. Acel service și alte două, pe lângă acestea ocazional mai lucrez la firma tatei.
-Aham,spun butonând telefonul.
-Am ajuns,zice atrăgându-mi atentia. Aa, să nu uit. Poftim,apoi întinde o cutiuță. Să îi spui că îmi rămâne dator vândut.
-Ok, mulțumesc că m-ai adus.
-Nu ai pentru ce...Însă i-am închis portiera în nas.
Am intrat în casă, închizând ușor ușa în urma mea. Până la urmă, nu știam cine doarme și cine nu doarme. Am urcat scările ușor, având grijă să nu scârțâie vreuna. M-am oprit în dreptul unei poze, eu și fratele meu luna trecută la absolvire. Nici nu am observat când au trecut toți acei doisprezece ani de școală. Părinții mă bat la cap să încerc să dau admitere la o facultate bună, însă nu știu. Aici au greșit copilul, Jack era cel care învăța bine, iar eu eram copia lui, în variantă feminină. Deși suntem frați, între noi întotdeauna a existat o competiție. Cine face cel mai bine tema, cine ia primul loc la concursul de cultură generală, chiar și un concurs de alergat până acasă. Întotdeauna pierdeam, nu mă lăsa niciodată să câștig. Nici acum nu înțeleg de ce făcea chestiile astea.
Am deschis ușor ușa camerei lui, am pășit înăuntru și când am vazut că nu e în cameră am aruncat cutiuța pe pat. Însă, a căzut de pe marginea patului și s-a deschis. Înăuntru era un lănțișor de argint, cu un H atârnând de el.
-Oh Doamne!Afirm surprinsă. Am închis cutia și am așezat-o pe pat, ca și cum nu aș fi umblat la ea.
Am fost atât de prinsă în certurile cu părinții în legătură cu facultate, încât am uitat. În aproximativ două săptămâni este ziua noastră. Împlinim nouăsprezece ani, iar eu am uitat. Tocmai eu, sora lui, feamănă pe deasupra.
Am intrat direct în duș, mi-am aruncat hainele ude în coșul cu rufe și am lăsat apa să mă răsfețe. Simțeam fiecare picătură de apă cum îmi lovea corpul, cum mușchii mei se relaxau. Mi-am turnat puțin gel de duș în burete, am trecut buretele pe fiecare părticică din corp. Mirosul de lămâie îmi invada nările, iubesc mirosul ăsta.
