Eu sunt Roy, Roy Jorden... eu si prietena mea Sarah, traim intr-o lume ciudata... o lume din care nu ai cum sa scapi... pana acum am avut parte numai de necazuri... prima cand am crezut ca mi-am pierdut prietena, a doua cand ea si-a pierdut memoria, iar a treia cand un bun prieten de-al nostru a fost omorat numai pentru mancare...
Ma tem... ma tem ca intr-o zi, nu voi mai avea ce face... si ma tem... ma tem sa nu o pierd pe Sarah... exact cum s-a intamplat si cu Luke. Eu... eu... eu... am sa fac tot ce imi sta in putere ca sa o ajut pe Sarah sa-si recapete memoria si ca ea sa fie in siguranta. Nimeni nu ii va face vreun rau ei, sau altor prieteni de-ai mei. Atata timp cat eu sunt in viata. Nimic nu se va mai intampla, la fel cu ce s-a intamplat cu Luke... si fratele meu... Brian... Nimic, nu se va mai intampla cu Sarah, cu mine sau cu ceilalti prieteni ai mei... PROMIT!
Dupa ce roy si Sarah au ajuns intr-un oras si au gasit o farmacie unde i-au tratat piciorul lui Roy si si-au facut un adapost, au baricadat totul au strans provizi de mancare apa si medicamente cat sa tina oameni in viata pentru luni de zile. Totul era bine pana intr-o zi cand:
Roy: AAAAAHHH!!!
Sarah: Stai locului!
Roy: DOARE!!!
Sarah: Daca nu te-ai mai misca, nu ar durea atat!
Roy: Ma misc pentru ca DOARE!!!
Sarah: Stai nemiscat!
Roy: Chiar e atat de greu sa scoti un glont dintr-un picior si sa-l dezinfectezi ?
Sarah: E greu daca te tot misti!
Roy: Bine, scuze...
Sarah: Mai bine...
Roy: Hei, nu mai doar asa de tare.
Sarah: Ok, esti gata, am scos glontul si ti-am dezinfectat piciorul, in cateva zile vei fi din nou pe picioare.
Roy: Mersi. Dar de unde stiai cum sa tratezi un ranit ?
Sarah: Tatal meu m-a invatat.
Roy: Stai putin, repeta ce ai spus!
Sarah: ,,Tatal meu m-a invatat'' ?
Roy: DA!
Sarah: Ce-i asa special la asta ?
Roy: SARAH! Gandeste-te, ti-ai adus aminte ca tatal tau te-a invatat asta, inseamna ca iti recapeti memoria, e FANTASTIC!
Sarah: ASA E!!!
Roy: Hey, Sarah!
Sarah: Da ?
Roy: Acum ca stii sa tratezi un om, te vei face doctor ?
Sarah: Mai taci... cine s-ar gandi la slujbe intr-o lume ca asta ?
Roy: Ma gandeam, sa fii medicul grupului.
Sarah: Ce grup ? Doar noi doi ?
Roy: Cine stie, poate vom mai intalni oameni.
Sarah: Da, asa sper.
Venise seara. Cei doi au adormit.
Ziua, Sarah se trezeste si vede ca Roy nu mai e in sacul lui de dormit.
Sarah il striga dar Roy nu raspundea.
Sarah: ROOY!!!
Dupa aceea Sarah il vede pe Roy, jos in genunchi, manca ceva, sau mai bine zis, din ceva.
Sarah(speriata): R...R...Roy ?
Roy:...
Roy se intoarse incet spre Sarah si Roy avea sange pe fata, ii curgea sange din gura, nas, urechi si ochi. Roy... ERA UN WALKER!
Sarah: AAAAAAHH!!!! NUUU ROY! Cum se poate una ca asta ? Dar stiu ca nu te-a muscat niciunul.
Sarah cazu in genunchi si incepu sa planga...
Sarah(plangand): Roy... de ce... nu se poate... cum se poate...
Atunci Roy ajunsese in fata ei. Se pusese jos si o musca pe Sarah de picior.
Sarah: AAAAAAHHH!!!
Sarah nu se putea apara, nu il putea impusca pe Roy, tinea la el chiar si Walker, mai ales ca o muscase pe Sarah, si ea va deveni in curand un Walker.
Sarah se dusese langa Roy...
Sarah: Roy... imi pare rau... fa-o!
Roy sari pe Sarah si o musca de gat. Sarah era moarta si Roy manca din ea.
Sarah: AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!!!!
Roy: WOOOOOW! Sarah, esti bine ?
Sarah: Roy ? Esti VIIIU!!!
Sarah sari pe Roy, il lua in brate, o cam luase valul, de bucurie il si saruta.
Roy: Ce-ai patit ?
Sarah: Scuze, am avut un cosmar... era ingrozitor...
Roy: Wow... in regula, nu mai vorbi despre asta, nu te mai gandi la asta.
Sarah: Bine, multumesc.
Roy: Culca-te acum, e 3:00.
Sarah: In regula... dar parea asa de real.
Sarah, cat si Roy s-au intors la somn. Sarah adormi gandindu-se incontinuare la visul ala, parea atat de real, ea isi punea mereu intrebarea: ,,Sa fie un mesaj real din viitor ?''
