Anti-Sociali periculosi [O poveste Creepypasta]

Dragule si Draga

~Mara povestete~

-Minți!

Se resti Dumnezeu la aceasta Miriam. Starea de rău ma acapara din ce în mai mult. Simteam ca aerul nu îmi ajunge, iar stomacul continua sa se revolte. Ma simțeam ca în desenele animate ascunsa în acesta vaza, insa nu aveam ce face. Știam ca aici nu ma vor găsi. Ma întreb unde este ascuns Lucifer, insa probabil este ascuns bine.

"Urăsc teleportarea!"

Imi repet in cap aceasta fraza pentru a-mi distrage atentia. În sala era tensiune, dar prea puțin imi păsa. Auzeam voci care mai de care revoltate. Aparent îngerii știu și sa se certe. Chiar dacă sunt în Rai, aud de la marea masa câteva înjurături. Fapt ce ma surprinde. Nici sfinții nu mai sunt sfinți. Inghit in sec iar si iar. Nu știu câte ore am stat aici, dar îmi vine sa le mulțumesc la fiecare în parte când se ridica și pleacă.

Lucifer ma scoate din ascunzătoarea mea. Ma aplec puțin înapoi spre locul unde stăteam și îmi las corpul sa își facă de cap. Mulțumită vărs, iar mainile lui Lucifer ma țin strâns. Imi sterg rapid buzele cu hainele deja murdare și ma întorc spre diavol. Picioarele încă îmi tremură și simt ca nu îmi pot tine prea bine echilibrul.

-Asa e prima oară! imi spune Lucifer.

-Sa ma ia Naiba dacă mai fac asta vreodată! ii raspund indignata.

-Crezi că Zalgo se obosește atât?

Rămân muta. Acum regret de fiecare data când îl menționăm pe la antrenamente ori pe acasă. Naiba chiar este de treabă. Sunt trasa pe cea mai mare ușă existenta și începem sa alergam pe un hol lung, în ciuda faptului ca simt cum ma dezechilibrez la fiecare mișcare.

-În numele lui Dumnezeu, rămâneți pe loc!

Ne ordona, sub forma unui țipăt unul dintre îngeri. Acesta începe sa alerge după noi. Se aud mai multe usi, mai mulți pași și mai multe strigăte ce ne ordona sa ne oprim.

-Jos!

Striga Lucifer și ma împinge pe jos. Aproape de noi, o sulita subțire cu vârf aurit se înfige în podeaua alba. O mana puternica ma trage de la sol. Nu mai aveam control asupra corpului meu. Eram împinsă în stânga și-n dreapta de Lucifer pentru a mă feri. Admiram agilitatea lui si viteza de reacție. Simteam cu holul se învârte cu mine și nu îmi puteam focaliza o imagine clara.

-Ah!

Tip când una dintre săgeți ma loveste in umar. Simt cu sângele începe sa se scurgă din mine, iar Lucifer nu sta pe gânduri și mi-o scoate. Gem de durere cand obiectul îmi părăsește trupul.

-Haide, pe...

Imi spune, dar tiuitul din urechile mele ma împiedică sa aud întreaga fraza. Nu știu unde sunt, spre locul unde ma îndrept sau cati îngeri ne urmăresc. Starea de greata ma domina, iar din aceasta cauza mai vărs odată din mers. La ceva timp corpul meu cade pe ceva moale. Imi închid ochii bucurandu-ma de senzație.

După câteva momente de bucurie imi deschid ochii privind tavanul alb. Camera parea destul de înaltă, iar pe tavan atrasa o plasa pescăreasca neagra. Ma ridic in sejut pentru a vedea mai bine dormitorul în care ma aflam. Camera spațioasă era predominanta de culori deschise. Biroul maro tine câteva lucruri mici pe care nu le pot vedea. Imi atrage atenția mica blana alba ce era în mijlocul camerei cât și geamul cât peretele ce dădea în balcon.

-Unde suntem? intreb plimbandu-mi ochii prin cameră.

-În vechea mea camera!

Privesc în gol câteva secunde digerate informația. Adică vrea sa spună ca noi stam în camera lui in timp ce la usa sunt probabil vreo zece ingeri nervoși ce vor sa ne prindă? Cum vine asta?