Twenty-five✯

194 19 3
                                    

Kim Hikari

Cum mă îndepărtez de palat simt neliniște in suflet.

Jungkook era oaza mea de fericirea. Nu m am simțit niciodată mai bine decât când sunt cu el.

Îl iubesc mai mult de cat mă iubesc pe mine,și de asta poate m au rănit atât de tare cuvintele pe care mi le a spus.

Mă împiedic de o piatră și cad. Plouase foarte mult și era foarte mult noroi. Eram plina.

-Fix de asta aveam nevoie acum. După ce că mă doare inima,și aș vrea să o scot din piept..

Încerc să mă ridic însă aud pașii. Deodată totul se întunecă,aveam un sac pe cap. Eram legata.

-Dați mi drumul pușlamalelor. Cine sunteți?

Atunci unul din oameni îmi ridică sacul. Erau,vampri...

-Ce se întâmplă aici? Ce fac eu aici? J-jungkook...?

-El nu te poate salva draga mea. De scum înainte ori ești cu noi,ori vei murii.

-Cum sa fiu cu voi? Sunteți nebuni? Îmi iubesc iubitul,nu îl trădez niciodată.

-Kati,vino. Trebuie sa aplicam vraja. Nu vrea sa ne asculte..

-C-ce vraja?..

Mă leagă de un scaun,îmi pune mana pe creștetul capului și rostește ceva in latină cred.

Deodată totul se întunecă. Voiam doar sa îl omor pe Jungkook.

Ceva ma presa, sentimentul de a-l omorâ era prea mare.

-Acum ești de a noastră dragă prințesa. Mâine,când ne vom răzbuna însfârșit pe drăguțul tau iubițel.

Nu puteam sa zic că nu vreau sa îl omor,pentru că sentimentul era prea puternic. Dorința de a l musca era imensa.

***

Se face spre dimineață. Nu am închis niciun ochi deoarece vraja pe care mi-o făcuseră îmi dădea atât de multă energie.

-Sunteti gata? Haide sa ne luam drepturile înapoi. Dai drumul cățelei.

După ce mă dezleagă încep să mă transform. Oasele mă dureau. Simțeam că se rup.

Ajungem la palat. Simțeam mirosul lui Jungkook de la o poștă. Miroasea atât de bine,însă îmi doream sa moara.

-Noi atacăm,și lăsăm cățeaua sa facă restul. Kati,ești sigură că ai pus vraja bine?

-Extrem de sigură. Haideți pe ei.

Toți vamprii intra pe ușa palatului. Era plin de vamprii.

Su-hoo apare în peisaj și le rupe capul la câțiva. Începe sa țipe după Jungkook.

Văd cum coboară. Era atât de...frumos.

Atunci simțurile mele se pornesc. Mă îndrept cu viteza spre el vrând să îl  devorez.

El se uită în ochii mei. Își dă seama instant că eu sunt.

-Hikari,te ai întors.. îmi pare atât de rău pentru toate cuvintele pe care le am rostit. Eram nervos,și știu că nu ar fi trebuit să reacționez așa,însă mă cunoști. Te iubesc Hikari!

Ochii mei încep să lăcrimeze. Dar tot aveam dorința de al înfuleca.

Mă tot lupt cu el. Puterile îi cedează. Te rog nu,nu Jungkook. Luptă cu mine, nimicește mă. El cedează,iar atunci colții mei îi rup o bucată din mână.

Mușcătura unui vârcolac este letala unui vampir.

Deodată dorința mea se duce. Mă transform înapoi în om. Eram goala așa că iau o pătură și o leg de mine.

Mă apropii de Jungkook. Sângera. Nu se uita la mine,se uita la rana lui,care se împrăștia in tot corpul.

-J-jungkook...,îmi pun mana la gura. Eu nu am vrut sa fac asta,cad lângă el și îi iau mana intra mea.

El mă privește. Nu e o privire prin care exprimă ură,se uită liniștitor. Vrea să mă calmeze.

-Eram sub vraja...și...,el îmi pune un deget pe buze.

-Stiu Hikari,știu. Dar te iubesc,atât de mult. Știu că nu mi ai fi făcut rău vreodată. Te iubesc atât dar atât de mult,încât aș face orice sa te știu bine. Acum îți cer doar sa îl ajuți pe Su-hoo. Asigură-te că nu plătește nimic. Eu am nevoie de puțin timp. Mușcătura se împrăștie repede.

Îmi șterg lacrimile de pe obraji. Îl sărut și mă ridic. Îmi iau din nou înfățișarea de lup și încep să atac toți acei vamprii.

După ce eu și Su-hoo scăpăm de toți,îmi reiau înfățișarea. Eram goala așa că fug și îmi pun niste haine pe mine.

Cobor repede la Jungkook. Fața lui era neagra.. Simțeam cum durerea e in tot corpul lui.

Noi vârcolaci aveam puterea de a extrage durerea unei persoane.

Îi iau mana în a mea. Încerc să extrag durerea lui,dar nimic nu se întâmplă.

-De ce nu îți pot lua durerea Jungkook?

-Pentru că...nu doare Hikari. Îmi e doar..puțin somn. T-te iubesc Hikari,spune el închizând ochii.

-Jungkook,rămâi treaz,încă puțin. Jungkook,te rog.

Îmi musc una din vene până când sângele începe să curgă. Știu că ăsta nu e remediul pentru mușcătura,dar trebuia să încerc.

Îmi pun mana la gura lui încercând să fac sa iasă o picătură.

După ce bea din sângele meu mă las pe spate.

Tot corpul mă durea,la fel și sufletul. Voiam sa dau timpul înapoi,și să nu fi plecat de langa Jungkook.

Îmi pare rău pentru greșelile gramaticale sau de exprimare ❤️

𝕄𝕪 𝓶𝓲𝓼𝓽𝓮𝓻𝓲𝓸𝓾𝓼 𝓀𝒾𝓃ℊ⚋ʲᵉᵒⁿ ʲᵘⁿᵍᵏᵒᵒᵏUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum