Capitolul 20 ( Întâlnirea de familie )
Minato**
După o seara incredibila împreună cu iubita mea, dimineața se face prezenta iar astăzi este timpul sa pun capăt puteri lui noua cozi, ies din casa și mă îndrept spre casa ei, sincer pot să mă teleportez însă vreau sa îi cumpar ceva. Mă îndrept către un magazin și vad inca o brățară drăguță și un inel.
V:buna ziua tinere cu ce te pot ajuta?
M:o secunda va rog..
Iau inelul în mână și îl privesc, iar mintea mea calculează deja și își imaginează cu ar arata in rochie de mireasa, îl las jos de îndată și iau brățară.
M:acesta va rog..
V:oo pentru sotie sau iubita..
M:nu nu este doar iubita mea...
Spun eu stânjenit, vânzătorul incepe sa rada, la naiba nu sunt pregătit deloc sa o cer, sunt prea nepotrivit pentru ea, este prea perfecta pentru unul ca mine.
V:poftim sunt sigur că soției tale iar placea..
J:ooo minato sa căsătorit da pe mine de ce nu mai chemat..
M:jiraya sensei!
Îl privesc rușinat și după îmi iau la revedere și plec alaturi de jiraya sensei.
J:deci cum ai putut să faci așa ceva, fara să mă chemi..
M:nu nu ați înțeleg greșit, am vrut sa îi iau doar un cadou încă nu sunt pregătit pentru asta..
J:dar ea ai intrebat-o..
M:dupa cuvintele ei, nu cred că idea este rea însă eu eu sunt problema..
J:de ce spui asta? Tu ești frumosul inteligentul fugerul galben..
Îmi las privirea în jos, chair daca sunt fulgerul galben, calitățile de a fi soț sunt prea nașpa plus timpul nu îmi permite sa fac nimic nici măcar sa stau langa ea.
M:știu ce spuneți jiraya sensei eu nu sunt ști cum cu dorește ea..
J:off, nu te mai gândi că nu ești ce dorește ea, sunt sigur ca te iubește exact cum ești, nepăsător, urat sau chiar încăpățînat.
Mă încrunt ușor la acesta iar el doar rade, trec pe langa el și mă duc la casa lui kushina dar..
J:minato stai! Nu că să te jignesc sunt aici, vreau sa îți spun că avem o misiune foarte importanta..
M:când?
J:acum..
Mă întorc de îndată la el și îl privesc uimit.
M:poftim!
J:haide sa mergem oricum suntem în întârziere..
M:dar suspriza mea..
J:poate să mă aștepte acum haide...
Acesta mă trage de mana și alergă, iar eu tot ce fac e să privesc în spate. Te rog să mă ierți..
Kushina**
Orele trec iar minato nu ajunge, acesta a promis aseară că continuam antrenament, las capul pe perina, și încerc să înțeleg ce se petrece, poate a intervenit ceva urgent și nu a apuc sa vina sau....
Am: domnișoara Uzumaki aveți un bilet..
K:de la cine?
Am:nu știm sigur..
Și uite că suprizele nu se gata, mă ridic și merg că să iau acea scrisoare.
Am:acum va rog să mă scuzați..
Dau ușor din cap și paznicul părăsește casa, mă așez pe fotoliu și deschid scrisoare.
Draga Uzumaki kushina..
Eu sunt tata lui minato, și am o rugăminte la tine, știu sigur că pe mine nu mă va asculta insa pe tine da, știu că am fost un tata extrem de rău și crud însă acum chair trebuie să știe adevărul despre mama lui, așa că te rog draga mea adu-l la mine că să pot să fiu împăcat sufletește și că băiatul meu să știe adevărul.
Te rog Namikaze fu..
Las scrisoare pe pat și rămân uimită, cum își permite să știe despre fiul său după câte ia făcut, și ce este acel adu-l la mine pare să fie o capcană, însă ce trebuie sa fac nu pot să îi ascund asta, sau daca spune adevărul și vrea doar sa vorbească cu el. Cred că ar fi bine sa nu îi spun nimic.
Am:sunteți bine domnișoara..
K:da acum voi pleca..
Am:unde?
K:sa iau pranzul desigur..
Am:hmm..
K:merg la părinți mei..
Am:bine numai sa ai grija sa nu depășești bariela.
K:am înțeles..
Ies și merg către casa părinților mei, pentru că nu i-am vizita de mult, ajung la casa mea părintească și bat ușor la ușă.
M/k:aștepta..
Ușa se deschide iar mama când mă vede incepe sa plângă.
M/k:kushinaaa!
K:buna mama..
Acesta mă ia în brațe și mă strânge, eu fac acelasi lucru și îl văd pe to-san o las pe mama și îi sar în brațe.
T/k:ce mare te-ai făcut fata mea..
K:ce dor mi-a fost de voi..
M/k:și nouă de tine scumpă mea, ce vrei sa mănânci..
K:mâncarea lui mama datebaneeeee!
Amândoi încep să rad iar eu după ei, după mama incepe sa găsească iar tata se așează la masa.
T/k:deci ce ai mai făcut?
M/k:cu băiatul acela tot cu el ești..
K:da ka-san și ne înțelegem extrem de bine..
M/k:dar..
T/k:draga nu îi strică fericirea nu mai este un copil, are 17 ani acum se poate descurca și singură.
Mama zâmbește după ne lasă și își continuă treabă, to-san mă privește dulce ca in întotdeauna.
K:acești ani a fost extrem de dificili insa cu ajutorul lui am putut sa îi despasesc.
M/k:deci nu este că tatăl său..
K:nu mama el este inversul sau, este dulce drăguț și de încredere și stiu sigur că nu m-ar lasă la greu niciodată.
M/k:sper sa fie așa fetiță mea..
Mama pune masa și eu cu tata incepe sa mâncăm că sparți, mereu mi-a plăcut să fac concurenta cu tata de când eram mică și mereu el câștiga, însă cum știu sigur că eu voi câștiga, după ce am trăit o experiență extrem de grea la concursul de mâncat acum știu că o să câștig.
K:am terminat..
T/k:cum așa repede..
K: se pare că am câștigat to-san..
T/k:se vede că ai mai crescut..
Spune și îmi mângâie parul după obrazul, atingerea sa este calda însă nu așa de calda că a lui. Dintr-o dată încep să plâng.
M/k:ce sa întâmplat draga mea?
T/k:de ce plângi..
Mă ridic și îi iau în brațe le amândoi și îmi las lacrimile să curgă pe umărul lor.
K:daca asi avea mai mult timp să vin la voi..
T/k:noi suntem tot timpul aici scumpă mea..
M/k:nu te teme totul o sa fie bine, te așteptăm în orice moment.
K:da dar vreau sa fiu libera mama sa vin la voi când vreau fara sa cer permisiunea nimănui.
T/k:știu cum este dar mai rezita o sa vezi că o să fie bine..
M/k:da nu îți face griji eu cu tatăl tău mereu dar mereu vom fi aici.
K:arigato..
După toate discuțiile împreună cu familia seara se face îmi iau la revedere de la părinți cu o îmbrățișare strânsă și un zambet după le fac cu mana și plec către casa acesta vizita chiar mă făcut să mă simt bine și să mă gândesc de doua ori la ce vreau sa fac.
