Sunt hotarata. Trebuie sa ii spun lui Mike, odata pentru totdeauna, ca nu vreau sa fie nimic altceva intre noi decat o relatie strict prieteneasca. E gresit sa ii ofer sperante desarte, ca apoi sa-i trantesc in fata ca il plac pe Zac si ca, intre timp, s-a format ceva intre noi.
Picioarele ma indruma spre locul stabilit: langa lac. Cu putin noroc, am facut in asa fel incat sa nu ajungem langa locul in care stau cu Zac. Suntem la aproape treizeci de metri de locul respectiv, dar si asta conteaza. Oricat de apropiat mi-ar fii Mike, nu merita sa pangaresc locul nostru pentru o astfel de problema.
Fiindca nu mai am rabdare, ma asez pe marginea lacului in felul meu obisnuit: cu picioarele atarnate deasupra lacului, cu ochii atintiti spre cer, pierduta. Gandurile, fie ele cat de intunecate, imi misuna prin cap. Imaginea cu Mike, intorcandu-mi spatele dezamagit, lasandu-ma in urma cu inima ranita ma distruge. Nu-i pot face asta. Nici mie nu mi-ar conveni daca Zac ar veni sa-mi spuna ca el a gasit pe altcineva si ca ma va lasa in urma. Dar nici nu-i pot oferi sperante.
-Frumos apus, nu? ma intreaba el.
Tresar. Fiind rupta de lume, intrebarea sa ma trezeste la realitate printr-o zdruncinatura puternica.
-Da, cred, spun incet.
Il vad cum se apropie mai mult, apoi se aseaza langa mine. Picioarele sale sunt mult mai lungi decat ale mele si sunt mai aproape de apa.
-Despre ce voiai sa vorbim?
Vocea sa rasuna cu putin ecou. Multiplicarea vocii sale ma face sa vreau sa termin cat mai repede. Speranta pe care mi-o transmite prin toti porii, prin voce, gesturi, priviri. El chiar spera la un semn. Iar eu, ca o persoana groaznica, ii voi distruge visele. Le voi calca in picioare, le voi arde, le voi distruge. Il voi lasa cu inima franta, exact cum nu imi doresc eu sa ma lase Zac. Constientizez ca voi face un lucru oribil si ca eu nu imi doresc sa patesc asta, dar in cazul asta e aproape alta mancare de peste.
-Um... vreau sa vorbesc cu tine despre... apropierea asta subita.
Da din cap. Ma aproba. Inca asteapta ceva, un gest, o atingere, un "da".
-Imi dau seama ceea ce iti doresti. Si stiu ca vrei sa fim mai mult decat prieteni. Dar eu nu pot face asta. Si nu pentru ca nu te-as placea... dar pur si simplu nu pot sa fac asta. M-am atasat de tine si nu te pot vedea cu inima ranita, mai ales din pricina mea. Esti un prieten pe care orice fata si l-ar dori, dar nu pot face una ca asta. Si ca un plus... sunt atrasa de altcineva.
Il vad cum isi musca buza inferioara cu putere. Ii pot vedea si lacrimile care baltesc in ochii sai caprui. Am distrus tot. M-am jucat fotbal cu inima lui si am dat atat de tare, incat am zdrobit-o. I-am dat, fara intentie, sperante pe care le-am distrus in cateva secunde.
-Zac e un baiat norocos. Si va fi cel mai mare idiot daca te va insela sau isi va bate joc de tine. Un diamant ca tine gasesti greu intr-o lume plina de pietre fara valoare.
Si-a dat seama. Macar nu trebuie sa ii zic eu de cine sunt atrasa. Si asta e in lucru bun.
-Deci suntem bine?
El da din cap si spune:
-Da, suntem. Te rog doar ceva: ai grija de tine. Si roaga-l pe el sa aiba grija de tine, si tu de el. Sunteti sortiti unul celuilalt, nu merita sa va raniti fara rost.
Ii zambesc. Nu inteleg cum poate fi atat de iertator, de intelegator, mai ales ca eu tocmai i-am rupt inima in miliarde de bucati si i-am distrus orice urma de speranta.
-Bine.
Ma intind spre el. Isi infasoara bratele subtiri in jurul umerilor mei, intr-un mod cat se poate de prietenesc.
CITEȘTI
Tabăra
Teen Fiction"Fiecare sentiment, de la durere la fericire, de la agonie la extaz, îmi aduce aminte de el. Numai Dumnezeu știe cât de mult îl iubesc și cât de mult vreau să îl simt." Victoria (Shailene Woodley) ajunge într-o tabără de vară obligată de mama ei, cu...
