ORFANA I. Protectorul

Capitolul XXIV

Un capitol destul de lung, sper totusi sa va placa, urmatorul stiu sigur ca o sa va fie si mai mult pe plac 😈
Sper totusi sa il postez si pe urmatorul cat de curand.

Sarbatori fericite! 🙏🏻

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Sunt momente in viata cand te simti inutil.Te simti mizerabil,te uiti in oglinda si desi esti curat din cauza dusului abia facut, tu te simti mizerabil. Sunt momente in care simti ca tu nu apartii acestei lumi, uneori iti doresti sa-ti pui capat zilelor doar pentru a scapa de suferinta, de a scapa de acea durere ce iti poseda corpul. Uneori crezi ca uiti de un eveniment neplacut din viata ta, ceva de te-a facut sa te schimbi complet, sa devi rece si recalcitrant construind in jurul tau un zid imaginar prin care nimeni sa nu treaca,un zid de protectie.

Printre putinele momente alaturi de Harry am uitat de toata viata mea mizerabila, am uitat de bataile crunte ce le-am primit de-a lungul vietii mele. Am uitat de durerea provocata in urma pierderii parintilor mei. Mi-a oferit scurte momente de pasiune, de fericire si adrenalina.

Eram la petrecere de ceva timp, insa eu eram inca ascunsa in baie pentru ca efectiv nu stiam ce altceva sa fac. Ma holbam la propria reflectie, scarbita sa vad din nou aceiasi persoana lipsita de viata. Distrusa fizic si psihic si cu o inima franta. Fata imi era palida, lipsita de culoare, ochii imi sunt rosii si umflati.Aratam ca o stafie in toata regula, fara viata, in ciuda machiajului facut de Jade. Eram nervoasa pe mine si pe trecutul meu, furioasa ca am distrus probabil o sansa sa simt ceva real.

Nu am sa uit in veci sentimentul ce l-am simtit atunci cand l-am vazut pentru prima data pe Harry. Acei fiori electrizanti ce mi-au stabatut corpul cand m-a atins. Credeam ca era doar frica, ma simteam atat de speriata si derutata. Dar de fapt era cu totul altceva. Era dorinta, era focul si pasiunea ce au izbucnit in mine. Sentimente ce nu le mai experimentasem si care doar el a reusit sa le trezeasca in mine. Si in ciuda a toate astea, in ciuda lucrurilor bune pe care Harry le-a trezit in mine, cele rele acaparau. Ura dintre el si Mike, faptul ca eu am fost folosita pe post de momeala de razbunare, Chanel care era furioasa pe mine, amenintarile directorului, totul, absolut totul era mult prea mult de suportat. Ma simteam derutata. Mintea si inima mea se contraziceau incontinuu, dandu-mi dureri atat de cap cat si in piept. Cel mai derutant lucru era ca nu stiam daca eram coplesita de Mike sau de infatisarea lui Harry atat de rece si impunatoare; ci mai mult de sentimentele ce incepusem sa le simt imediat ce Harry a aparut in viata mea din momentul cand privirile noastre s-au intersectat. Ochii aceia verzi precum cea mai intunecata si salbatica padure, buzele acelea subtiri si trandafirii, maxilarul proeminent,dar buclele, acele bucle ciocolatii ce au trecut de atatea ori prin mainile mele.

Imediat dupa cursuri Jade si Kim au venit cu mine la atelierul unde lucra Elizabeth pentru a o convinge sa ma lase sa raman la Jade peste noapte. Nu stiu daca convingerile si lacrimile de crocodil ale prietenelor mele sau pur si simplu presiunea adusa de colegii ei de munca, dar mama mea adoptiva cedase in cele din urma sa ma lase.

"Ai face bine ca maine pana la pranz sa vi acasa!"

Astea au fost ultimele lucruri ce le-am auzit inainte ca toata lumea sa inceapa sa tipe si sa aplaude de bucurie.

Imediat dupa am mers la Jade sa ne pregatim.Le-am lasat sa isi faca de cap cu machiajul si parul meu. Eram imbracata intr-o pereche de jeans negri, foarte stramti in comparatie cu ce port eu de obicei, si pereche de cizme lungi pana sub genunchi, dar cu talpa joasa. Mi-au placut aceste cizme, aveau sireturi ce se bifurcau pana sub genunchi, iar sus am decis sa ma rezum la un pulover mov lila, dar putin cam decoltat pentru gustul meu. Pentru ca era deja mijlocul lui noiembrie, am decis sa imi iau pe deasupra geaca neagra de piele, la insistentele fetelor. In cele din urma, Kim a trebuit sa plece ca sa termine pregatirile de petrecere, iar Jade s-a ocupat de machiaj, care era unul destul de subtil si care m-a incantat enorm. La scurt timp Jason a venit dupa noi, iar imediat ce am ajuns si am dat ochii cu el, am fugit in baia de serviciu care se alfa nu departe de intrare si acolo am ramas. Cred ca trecusera deja jumatate de ora de cand eram acolo, dar nu aveam curajul sa ies si sa dau ochii cu el din nou. Nici macar nu a vrut sa imi vorbeasca. Era atat de nervos pe faptul ca eu eram la petrecere incat nu am putut sa nu ma simt oribil.