ORFANA I. Protectorul

Capitolul XXI.

Nou capitol, asa cum am promis! Sper sa va placa si va rog, va rog, va rog sa va lasati o parere, chiar inseamna mult. Nu ar strica sa aruncati un ochi si peste capitolele precedente, le-am editat si adaugat mult mai multe detalii esentiale. Aveti grija de voi! Xx
PS: Happy Halloween! 😈

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Exact cum ii spusesem lui Harry aseara, Elizabeth ma asteptase dimineata pregatita sa ma duca la scoala. Inca era extrem de suparata pe mine si ne-am ignorat tot drumul. Am decis sa nu deschid din nou subiectul si sa o las sa se concentreze pe drum. Afara ploua puternic si vremea se schimbase radical, iar vantul puternic inrautatea complet situatia. Harry ma bombardase cu mesaje de cand m-am trezit spunandu-mi ca vrea sa vina dupa mine pentru ca se temea ca eu sa vin cu Elizabeth cu masina pe vremea asta. Mi-a luat foarte mult timp sa il conving ca este mai bine sa ne vedem direct la scoala. Nu aveam nevoie de probleme mai mari decat aveam deja.
Ca tot vorbeam de lup, ma astepta deja la intrarea in scoala, cu greu l-am convins sa nu vina dupa mine in parcare, ultimul lucru pe care il voiam era ca Elizabeth sa il intalneasca din nou. Nu ar fi iesit nimic bine.
Se pare totusi ca l-a recunoscut pentru ca inainte sa ies din masina si sa imi deschid umbrela, m-a oprit.

"Emily, te rog ai grija cu el, nu este potrivit pentru tine! Nu uita, direct acasa dupa cursuri!"

Nu i-am spus nimic ci doar am aprobat abatuta din cap si am deschis portiera masinii. Mi-am deschis umbrela ce nu prea facea fata vantului puternic si am inceput sa alerg usor prin parcare. El era fix la iesire, asteptandu-ma tensionat. Cand am ajuns la baza scarilor de intrare, i-am facut semn subtil spre masina lui Elizabeth sa nu faca vreun gest nesabuit pentru ca nu era momentul. Faptul ca vremea ploioasa nu le permitea celorlalti sa stea afara, holurile erau pline de studenti, si abia de aveai loc sa mergi. Am trecut pe langa el si m-am bucurat ca nu a facut nimic si mi-a inteles rugamintile. Mi-am inchis umbrela si mi-am indepartat jacheta care se udase considerabil. L-am simtit in spatele meu si imediat mi-a luat-o din mana pentru a o tine el in locul meu. Mi-a apucat mana libera si mi-a impleticit-o cu a sa, purtandu-ma prin multimea de studenti. Nu spunea nimic, insa chiar parea tensionat si nervos. Se uita in jur, dandu-mi impresia ca se uita dupa cineva. Avea pe el o bluza neagra ce se mula pe corpul sau atat de bine incat imi venea sa ma injur pe decizia pe care o luasem aseara. Voiam sa il ating din nou, sa ii simt corpul care pare mult mai masiv datorita bluzei asteia. M-a dus in fata dulapului meu, acolo unde erau toti ceilalti. Jade si Kim m-au luat in brate, iar cu Jason si Zack am dat pumnul, razand.

"Al dracului de vreme afara!" Injura Zack, trecandu-si mainile prin parul ud.

M-am uitat in sus la Harry si am observat ca si el parea destul de ud. Buclele, acum negre din cauza apei ii erau date pe spate, si la naiba cat de mult mi-as fi dorit sa imi trec mainile prin ele. Nu se uita la mine, avea privirea incruntata si analiza lumea din jur. I-am stans mana, in speranta sa il fac atent si m-am bucurat cand s-a uitat in jos la mine. M-am uitat intrebator la el, insa nu a scos un cuvant, doar mi-a dat din cap semn ca nu are nimic si apoi si-a indreptat din nou atentia spre multime.

"Avem Isorie, asa-i?" Ma intreba Jade.

Mi-am luat privirea de la Harry si mi-am desprins mana din a sa, aproband la intrebarea lui Jade.
Ei bine, daca el nu vrea sa comunice si sa joace cartea tacerii, asa sa fie. L-am auzit suspinand si s-a pus in spatele meu, lipindu-se de mine. L-am ignorat si mi-am lasat umbrela pe un raft, avand grija sa nu imi ud cartile. Mi-am scos caietul si manualul de istorie. Nu prea aveam starea necesara de ore, mai ales ca nu ma odihnisem cum trebuie. M-am invartit toata noaptea pe toate partile, cu gandul la Domnul Tacerii care statea fix langa mine.