ORFANA I. Protectorul

Capitolul XV.

Timp de jumatate de ora am incercat sa ajung la acea geanta nenorocita. Am incercat sa trag scaunul de la birou, am incercat sa sar, ba chiar am incercat sa ma urc pe el, dar era incredibil de inalt. Harry se uita la mine in tot timpul asta, razand mai ceva ca la o comedie ieftina. Eram atat de nervoasa pe el incat imi venea sa ii sterg zambetul acela superb de pe fata cu o palma. Gropitele alea erau de-a dreptul mortale. Insa, nu m-a ajutat absolut deloc, nici macar nu a incercat. Pana aici, mi-a ajuns!

"Stii ce, nu ai decat sa pastrezi geanta. Eu plec acasa."

Am gesticulat exasperata si m-am indreptat spre noptiera sa pentru a-mi lua telefonul. Eram foarte nervoasa si obosita. Era trecut de trei dimineata si chiar aveam de gand sa suport morala lui Elizabeth decat sa mai stau in aceiasi camera cu increzutul asta. Lacrimile imi curgeau pe obraji si fumegam de nervi. Am deschis usa camerei sale larg si am ramas surprinsa sa vad ca nu e nimeni in jur, doar sticle si pahare goale aruncare peste tot. Dezastru!
Mi-am continuat hotarata mersul pe holul micut, insa Harry avea alte planuri caci imediat am fost luata pe sus si bagata la el in camera ca pe un sac de cartofi.

"Lasa-ma jos, increzutule!"

Tipetele si loviturile mele de protest nu-l fac decat sa rada si mai mult. Ma lasa insa in cele din urma jos pe pat si m-am abtinut cu greu sa nu il plesnesc.
S-a lasat pe vine in fata mea, insa de data asta era serios si si-a intins mana pentru a-mi sterge lacrimile, insa m-am ferit. Eram nervoasa si obosita si clar nu aveam starea necesara pentru asa ceva. Ma ridic din pat si il ocolesc fara a ma uita la el si ies din nou din camera. Sper doar sa nu indrazneasca sa mai vina din nou dupa mine si sa ma lase in pace. Nici baterie la telefon nu aveam prea multa, deci trebuia sa ma misc rapid.
Il auzeam cum ma striga in repetate randuri, dar eu am inceput sa fug si imi venea sa ma blestem pentru mica mea mahmureala. Speram doar sa nu trezim pe nimeni cu tipetele noastre. Imi era greu sa alerg cu o durere de cap, durere care era oricum accentuata de fortarea mea in a vedea ceva prin bezna.
Am zambit cand am vazut usa de la iesire in fata mea, insa increzutul avea alte planuri. Era inchisa cu cheia si zeci de zavoare incuiata.
Oh, la dracu!

"Emily..."

I-am auzit vocea fina in spatele meu, amandoi respiram usor greoi din cauza alergaturii. "De ce trebuie sa fugi tot timpul? Si acum si dupa ce ne-am sarutat..."

"Ne-am sarutat?!" exclam nervoasa. "Tu m-ai sarutat pe mine! Fara voia mea!" rabufnesc nervoasa iar el ramane socat in fata mea.

"Tu chiar regreti ca s-a intamplat? Tu chiar nu simti nimic?"

Am tacut. Nu stiam ce sa raspund. Am simtit cum un bolovan imi cade in moalele capului cand s-a intors cu spatele la mine si a pornit spre gradina.

"A fost primul meu sarut!" spun mergand dupa el.
Obrajii mi s-au facut rosii atunci cand s-a intors confuz spre mine. Nu spunea nimic, probabil astepta sa spun mai multe. Sunt varza cand vine vorba de a vorbi, mai ales cu el. "Nu regret faptul ca m-ai sarutat, Harry. Am fost socata si nu am stiut cum sa reactionez."
Suspinand, mi-am muscat buza de jos de jena. Nu ma puteam uita la el, sigur ma credea o ciudata.
Il simt cum se aproprie de mine si imi ia mainile in palmele sale mari. Nu m-am ferit de data aceasta si am fost mai mult decat bucuroasa sa ii accept atingerea. Si-a lipit fruntea de a mea si m-a privit direct in ochi.

Oh Doamne!

"Nici nu ai idee ce inseamna pentru mine sa stiu ca sunt primul si mai ales ca nu regreti ceea ce s-a intamplat. Iubito, a fost un sarut, erai atat de superba la acel bal incat la naiba nu am putut sa mai rezist. Initial am crezut ca ma urasti, mai ales dupa ce am venit la tine in acea seara."
Imediat  ce termina dau negativ din cap si imi inconjor mainile in jurul gatului sau. Nu aveam cum sa il urasc, nici daca mi-as fi dorit asta. El zambeste la reactia mea si m-a privit din nou in ochi inainte sa isi lipeasca usor buzele de ale mele. Nu mi-am putut abtine instinctul de a nu ma da in spate, insa el mi-a inconjurat talia si m-a tras mai aproape de el, andancind sarutul.

"Nu mai fugi de mine iubito, te rog!" sopteste peste buzele mele. Arata de-a dreptul superb de aproape, iti era imposibil sa nu te pierzi in privirea sa. I-am zambit scurt si de data asta eu am fost cea care si-a lipit buzele de ale sale. Nu stiam exact ce sa fac, si speram sa nu fiu penibila din cauza lipsei mele de experienta. Dupa un scurt timp ne-am desprins din sarut si si-a lipit usor buzele de fruntea mea si luandu-ma de mana, ne-am indreptat din nou spre camera sa. Am ramas surprinsa atunci cand dintr-o saritura a smuls geanta de pe dulap si mi-a intins-o.

"Am o singura conditie!" spune ranjind, iar eu am simtit cum mi se strange stomacul cand si-a ridicat tricoul si l-a pus in fata mea. "Trebuie sa il porti, dar te voi lasa sa iti iei si pantaloni pe tine." imi face cu ochiul iar eu am suflat usurata. I-am luat tricoul si mi-am pus geanta pe umar pentru a merge la baie sa ma schimb, insa inainte sa ies pe usa Harry mi-a tras soldurile si si-a lipit buzele de ale mele apasat. Nu mi-am putut ascunde rasul la gestul sau, fiind mai mult decat bucuroasa sa ii simt din nou buzele moi si calde.