Writer P.O.V.
Asternutul moale si patura calduroasa o acopereau in totalitate pe Vanessa, ce se simtea atat de rau.
Imediat dupa replica lui Rose: Stai departe de Mark King!, fata a plecat fara sa mai spuna nimic, insa cum se facuse deja tarziu, a ramas la un hotel, hotarand sa plece a doua zi.
Dar se simtea singura aici. Nu avea pe nimeni cu care sa vorbeasca sau sa socializeze. Voia sa il sune pe Mark, sa-i vorbeasca, sa-l cheme la ea, insa daca il suna, credea ca va plange si daca va plange aici, nu va mai putea plange alatuti de varul sau, Jack. Era ca o rutina pentru ea.
Dar, nu mai putea rezista. A iesit de sub patura, si-a luat telefonul si l-a sunat pe Mark.
-Mark?
-Princess, ce ai patit?
-Nu ma simt bine. Ma simt ciudat. Ce mai faci?
-Dar tu ce faci? De ce esti asa suparata? intreaba Mark ingrijorat de starea fetei.
-Nu am nimic. As vrea pur si simplu sa fii aici, spune Vanessa, oftand.
In scurt timp, in usa ei se aude un ciocanit. Cine ar pute fi la ora asta? se intreba ea in gand.
-Stai putin, Mark. E cineva la usa, spune ridicandu-se din pat.
Se apropie de usa, si o deschide, iar in fata ei apare Mark, cu un zambet ciudat pe fata si cu telefonul la ureche. Vanessa ramane socata de prezenta barbatului, insa imediat isi revine si se uita la el normal, apoi spune in telefon:
-Iubitule, trebuie sa inchid. Am un prost cu care trebuie sa ma cert la usa, spune ea ironic, spoi inchide telefonul.
-Ai de gand sa imi spui ce ai? intreaba Mark razand.
-Ma urmaresti?
-Asteptam totusi sa ma suni. Vad ca ai ezitat putin, dar mai aveai jumatate de ora si veneam sa vad ce faci.
Vanessa ii face loc lui Mark sa intre ezitand, dar odata intrat in camera, fata tranteste usa in spatele ei si se indreapta catre barbat sa ii dea o palma. Mark ii prinde imediat mana si rade:
-Ma asteptam si la un sarut si o imbratisare, spune si isi tuguie buzele.
-De ce ma urmaresti?
-Imi era greu sa stau departe de printesa mea atata timp. Deci, de ce te simti rau? intreaba el, iesind pe balcon.
Iese si fata dupa el si il priveste pe Mark cum isi aprindeo tigara. Simte cum o pofta naucitoare o cuprinde din cap pana in varful degetelor de la picioare. Isi ia si ea o tigara din pachet si o aprinde, ca mai apoi inspirand fumul. Vanessa a mai fumat pana acum, insa in trecut si in momente de tristete pura.
Mark se intoarce si o priveste de iubita lui cum soarbe din tigara si incepe sa se simta ciudat.
-Ai mai fumat pana acum? o intreaba el.
-Da, dar in trecut. Nu voiam sa iti spun sau sa afli, insa imi era pofta.
-Deci, de ce erai suparata?
-Dar tu de ce ma urmaresti? spune ea, cu un zambet ironic pe fata.
-Nu o intoarce impotriva mea, printeso! Am venit ca sa iti fiu alaturi. Tu de ce ai venit aici?
-Sa vorbesc cu cineva. Stii ce? Hai mai bine sa ne culcam, spune satena, aruncad restul de tigara peste balustrada si intrand inapoi in camera de hotel.
Brunetul face la fel si intra dupa ea in dormitor. Isi da pantalonii si tricoul jos si se aseaza langa ea, luand-o in bratele lui.
In tot acest timp, cand incerca sa adoarma, fata se simti foarte linistita si protejata in bratele lui, dar pe langa toate aceste sentimente, se simti iubita, pentru ca asa era, si putea spune ca si ea dadea aceasta iubire inapoi.
In privinta lui Mark, acesta se simtea ingrijorat. Nu dorea ca printesa lui- asa cum o numea el- sa fie trista. El o iubea pe zi ce trecea tot mai mult si se simtea iubit inapoi, exact ce facea Vanessa. Erau impreuna si asta era tot ce conteaza.
*
A doua zi, Vanessa s-a dus din nou la casa matusii ei. Batu la usa, insa nimic. Batu din nou, insa iar nimic. Batu si a treia oara, iar usa se deschise si in fata ei aparu un barbat inalt si negru.
-Buna ziua! spuse fata. O caut pe Rose.
-Nu e acasa. Trebuie sa vina imediat, dar nu sunt sigur, spuse barbatul cu o voce puternica si ii inchisese usa fetei in nas.
Vanessa cobori cele trei trepte de pe veranda casei batranesti si se indeparta de casa, cu gandul ca se va opri in drum sa o astepte pe Rose. O zari pe femeia careia ii seamana-chiar daca nu isi dadea seama de acest amanunt nu prea important- si inaintase catre ea.
-Mai am o singura intrebare, spune fata hotarata.
-Buna si tie! spuse ironic batrana.
-Cand te-ai dus sa vorbesti cu asa zisa Witthen care a mai avut de-aface cu King, el a venit?
-Nu, nu a venit. Pur si simplu a stat in oras si a muncit. De ce?
-Pentru ca Mark a venit sa imi fie alaturi.
La auzul cuvintelor fetei, Rose isi scapa toate pungile-pe care Vanessa nu le observa- din mana de mirare si facu ochii mari. Nu credea ca asa ceva e posibil, insa se pare ca acest King era diferit de ceilalti, insa nu dorea sa recunoasca. Se simtea prost ca nepoata ei poate fi fericita cu un King langa ea, si ca acest King o iubeste.
-Felicitari pentru asta! L-ai facut sa se indragosteasca, a fost tot ce a mai zis batrana pana sa vada pe cineva in spatele Vanessei.
-Da, asa e, se auzi o voce cunoscuta, iar fata se sperie si se intoarse. Ai venit pana aici sa afli daca te iubesc? Nu aveai incredere in mine?
-Nu e vorba despre incredere si nici despre aflatul anumitor amanunte, spuse fata. Am venit aici sa aflu trecutul, istoria familiilor.
-Dar stiai ca te iubesc!
-Stiam. Si mai stiu ca si eu te iubesc.
-Da, asa e. Te iubeste, spuse din spate batrana, trista. Pe mine nu m-a iubit!
***
Pai, nu pot spune ca am avut inspirație pentru acest capitol, dar e ok. :) ^_^
Ma scuzati pentru eventualele greșeli!
