Capitolul 16

589 28 3
                                    

Sarah

Vad cum mexicanul cade pe podea ,iar gorilele lui vin rapid spre mine.

-Nu de data asta, gorilelor! spun fugind împreună cu cei 5 bărbați spre ușa principală.

După noi sunt vreo 7 matahale,plus cele de afară.

Ne vom descurca,ne vom adâncii în pădure ,vom face ceva! Nu vreau sa mor, încă am multe de făcut.

Rana de la abdomen deschisă, sângerează încă de când am început să fugim de matahale.

Sper ca rusul și mexicanul să ajungă să ardă în flăcările iadului.

Deschidem rapid ușa,iar afară, destul de surprinzător,sunt doar 3 ,care sunt destul de departe de noi.

-Adanciti-va în pădure! strigă Alessandro din spatele meu.

O iau brusc la stânga, începând să mă pierd printre copaci,zgariindu-mi pielea brațelor și înțepându-mi tălpile.

Dylan, Alessandro și Drake sunt în spatele meu, împreună cu o matahala.

Lacrimile îmi curg pe obraji ce sunt fierbinți din cauza adrenalinei ce îmi curge prin vene, însă nu mă opresc din alergat până găsesc o casa abandonată,un loc numai bun de a te ascunde.

Intru rapid în ea, urmând să calc pe mii de cioburi, îndreptându-ma spre scări.

Se pare că am mai rămas doar eu și Dylan, gorlia ne caută, însă stăm ascunși în spatele unui perete, într-un dulap.

Dylan îmi ține mâna la gură pentru a nu scăpa vreun suspin din cauza plânsului.

Stau cu spatele lipit de pieptul lui, fundul meu stă lipit de erecția lui!

Îmi înfig unghiile în brațele sale în momentul când matahala trece prin fața dulapului.

Cu siguranță am lăsat urme de sânge pe podea.

Lacrimile mele curg pe obraji, urmând să curgă pe palmele lui Dylan,ce aproape mă sufocă la cât de mult îmi apasă pe gură.

Îmi țin respirația când matahala trece din-nou prin fața dulapului, însă se oprește fix în fața lui. când se pregătește să îl deschidă,un sunet se aude din altă cameră, facandu-l să plece grăbit.

-Nu te mai mișca ,Sarah! Îți freci fundul de amicul meu și nu e de bine. îmi spune Dylan la ureche amenințător, însă îi simt rânjetul.

-Doare. spun când acesta își slăbește din strânsoare palmelor pentru a-i răspunde.

-Stiu că te doare,iubito. Vom rezolva asta după ce apele se mai calmează,iar asta se poate petrece mâine sau poimâine. îmi spune și mai încet deoarece îi auzim tropăitul matahalei.

Acesta își întețește din-nou strânsoarea palmelor,asta facandu-ma să mă împing și mai tare în erecția lui.

Un geamăt îi scapă, însă foarte încet, încât și eu abia l-am auzit.

- I-am pierdut. spune matahala ce pare destul de aproape de locul unde Dylan aproape își dă duhul din cauză că am eu fundul împins în erecția lui, întărită până la refuz.

-Cauta-i prin pădure, aproape de zona în care i-ai pierdut. se aude o altă voce printr-o stație.

-Recepționat! spune acesta în timp ce coboară scările.

-Sa nu ieși, poate fii o capcană. îmi spune Dylan la ureche.

Încerc să mă fac mai comodă, însă din-nou îmi mișc fundul, scoțând de la Dylan un geamăt gutural încet.

Familia italiană  || FINALIZATĂ ||Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum