-Hai! Ce mănânci într-o mizerie ca asta? Nu ai nicio simpatie pentru oameni. Te rog, curăță-l.
Oamenii s-au plâns, folosind hârtie absorbantă pentru a șterge petele de cafea vărsate. Cu o fața atât de serioasă încât prietenii apropiați trebuie să-și ia ochii de la jocul de pe ecranul telefonului mobil să se uite cu confuzie. Japan nu-i venea să-și creadă propriilor ochii, că tânărul său prieten ar șterge ce a fost pătată, „ciudat” menajeră.
-Ce?
-Ești bolnav?
-Idiotule... Nici măcar nu a putut termina de răspuns la întrebarea prietenului său. Khem a văzut un grup unde era si Wela care mergeau să se așeze la masă. Nu sunt departe unul de altul. Khem s-a uitat fix în acel moment, sperând că cealaltă persoană se va întoarce și se va uita una la cealaltă. Voia foarte mult să-l salute, dar nu îndrăznea. Khem nu știa cât timp s-a uitat la cealaltă persoană.
Până și prietenul lui apropiat, care stătea vizavi de el, se uita la el cu ochi suspicioși mai ales când este timpul sa se întoarcă să se uite la el să răspundă, a fost neintenționat. A ieșit un zâmbet larg si-a ridicat mâinile pentru a saluta cealaltă parte. De asemenea, se uita cu inima unei persoane care se îndrăgostește spera atunci că va saluta înapoi? Dar, în realitate, Wela tocmai se întoarce și vorbește cu prietenii tăi. Ignorandu-i salutul.
Sunt într-un nod.
-La naiba cu Khem ...
-Oh, uh, ce mi-ai trimis ieri? Nu l-am citit la timp. De ce l-ai șters?
Apelul lui Japan la făcut pe Khem conștient de greșeala sa. Își face din nou prietenul suspicios prin urmare, trebuie să schimbe rapid subiectul. Pentru ca Japan să scape din acțiunile sale ciudate.
El însuși a întrebat despre mesajul anulat din caseta de chat a celuilalt, pe care nu l-a putut citi la timp.
-Oh, nu e nimic. L-am trimis grupului greșit.
-Oh?
-Bine.
Când prietenul lui a confirmat că nu era nimic, Khem a dat din cap. Apoi a continuat să stea și să se joace pe telefonul mobil. Așa că nu a apucat să vadă priveliștea. Era clar că Japan ii găsise vină ca întotdeauna. De data aceasta era plină de planuri.
-Atunci să ne întoarcem mai întâi.
-Oh, Wela chiar nu merge cu noi? Acest restaurant este foarte greu de făcut o rezervare.
Când scuturi politicos din cap și respingi ,prietenul tău se ridică si își ia geanta. Nu prea îi place să iasă. Cât costă? Pentru că știu că călătoresc cu un grup de prieteni, de fiecare dată necesită o mulțime de bani. Cheltuiesc bani pe non-probleme Necesitatea nu este un obicei din cel mai mic timp.
-Ne vedem mâine.
-Da, e timpul să pleci acasă.
-Uh huh.
După ce și-a luat rămas bun de la prietenul său cu picioare lungi, a mers de-a lungul drumul spre universitate în timp ce o altă persoană se ridică în grabă de pe scaun și îl urmărește îndeaproape.
-Mă întorc primul.
-Hai! Takula de porc
-A doua zi, voi merge în grabă.
-Ce naiba?
O persoană grăbită a ridicat mâna către un prieten și la urmat în grabă. Merge foarte repede în față ,a încercat să meargă la Wela, dar s-a uitat si părea că cealaltă parte încerca să-și accelereze ritmul, așa că Khem s-a hotărât să fugă.
Dar...
-Oh!
-Ai!
...și s-a prăbușit în căruciorul de sticle gol al menajerei.
-Oh Doamne.
A strigat iar zgomotul sticlelor de apă împrăștiate pe podea se auzi. Ochii studenților din zonă s-au întors să privească șocați. Khem în sine a fost destul de șocat. Se aplecă în grabă să-și ajute mătușa. Menajera a pus în grabă sticlele goale în cărucior. Ochii se uită încă la spatele lui Wela, în timp ce acesta continuă să se îndepărteze.
-Îmi pare rău din nou, mătușă.
-E în regulă, fiule. Mulţumesc.
-Da, atunci voi merge primul.
Ridică mâna ca să-și ia rămas bun de la menajeră când aceasta a terminat de strâns toate sticlele. Chiar că nu a durat mult, dar persoana pe care intenționa să o urmeze e foarte departe. Khem trebuia să alerge repede, dar nu părea suficient de rapidă pentru că Wela a dispărea din ochii lui acum.
-Unde te-ai dus? Hei!
Khem a fost atât de șocat încât a scos un țipăt puternic când cineva l-a tras brusc într-un colț al clădirii. A întins pumnul pentru a se proteja și se pregăti să se confrunte cu acea persoană. Fața este plină de frumusețe si tensiune dar a fost doar pentru o clipă pentru că de îndată ce a văzut chipul celuilalt, un zâmbet larg l-a înlocuit instantaneu.
-Oh, Wela am crezut că cineva mă tachinează.
-De ce mă urmărești?
-Mă duc la club, așa că am vrut să te invit, a spus Khem, uitându-se la Wela cu o expresie supărată. Chiar avea să termine de vorbit , dar omul care a fost invitat a clătinat din cap și a refuzat, spunând:
-Uau, așa e, nu-i așa?
-Cum să nu-ți amintești ce am spus ieri? Sau nu vom fi deloc prieteni .O poți face acum.
-Nu, nu, nu, îmi amintesc. De ce nu-mi amintesc? Doar la club, e bine.
-Nu mă mai urma. Wella întinde mâna pentru a pălmui umărul persoanei care pare uluita.
Sincer, Wella nu prea l-a înțeles pe celălalt. Chiar dacă erau atât de mulți oameni care doreau să se apropie de Khem, de ce ar vrea să fie prieten cu el?
-Mă duc. Ne vedem. La club.
-Sigur.
Când Wela a vrut să iașa de unde se afla. Umărul i-a fost ținut pe spate de persoana care a spus că a înțeles cuvintele sale. Când s-a întors să se uite la Khem, neînțelegând această acțiune, a ridicat o sprânceană în semn de întrebare.
-La revedere, ne vedem la club.
Iar când a venit răspunsul, a fost un rămas bun pe un ton plăcut. Ascult cu un zâmbet larg apoi Wela a dat din cap și a zâmbit. Sincer, se întoarce și dă un zâmbet apoi s-a despărțit și a plecat.
Wela lăsă oamenii zdruncinați de fiecare acțiune a lui. Stând acolo, cu inima fâlfâind, îndrăgostindu-se cu un zâmbet, singur în colțul unei clădiri.
„Foarte romantic”
Ora 20:45
-Uau, Lucy se pricepe foarte bine la ștergerea podelei.
-Desigur, Lucy poate face orice.
-Minunat. Iată, cum îl ștergi?
-Heh heh, uită-te la Khem ăla.
-Oh, asta e foarte inteligent, haha.
Râsul încântat al tinerei gazde care stătea și se uita la noul copil de la curățenie al clubului care l-a păcălit pe managerul clubului.
-Mai ales grozav , Ken părea să fie deosebit de mulțumit. Doar Seiji nu este foarte fericit. Serios, ar fi amuzant dacă acel angajat nu este Khem .Și când se întâmplă asta, Seji a ales să mă ridice de pe scaun. Intenționând să iasă afară pentru a ameliora simptomele înainte de a începe lucrul.
-Unde te duci? Clubul sr deschide.
-Merg în jur, mă întorc imediat. spuse Seji
-Hm, nu întârzia prea mult.
Seji da din cap la cuvintele lui Ken înainte de a se despărți și de a pleca. Merge pe ușa din spate a clubului si s-a dus la marginea clubului și a văzut pe cineva care stătea pe furiș lângă stâlpi de iluminat. Seiji ii văzu din nou expresiile. Persoana nu este foarte de încredere. Așa că s-a strecurat înăuntru și a rămas în spate cu atenție. Va fi cu ochii pe ceea ce face.
-Este deschis încă? Pot să intru?
-Uau, femeile intră gratis. Un om a pierdut o mie de baht. De ce trebuie să lucrezi omule?
Seiji s-a ridicat și l-a ascultat pe străin mormăind pentru sine. Nu a spus nimic încă. Intenționa să observe acțiunea era puțin mai bizar încât credea că era cineva dintr-un alt club.
-Cum pot intra acum?
-O mie de baht. Câți baht mi-au mai rămas săptămâna asta?
-Ce ar trebui să fac? Nu pot intra.
-Atunci de ce intri? Spuse Seji
-Vreau să știu ce face omul aici.
-Vrei să ști de ce? Spuse Seji
-Ei bine... La naiba!!!
Omul tocmai și-au dat seama de asta și ochii i s-au mărit de șoc, fata lui, care era deja albe din cauza originii chinezești, au devenit și mai palidă decât înainte. Mai mult, era un gest care nu era diferit de cineva care văzuse o fantomă. Când încheietura mâinii ia fost prinsă.
-Vino aici.
-Oh, unde mă tragi? Mă doare.
-Cine ești? De unde vii?
-Care club? Sunt un student. Mă numesc Japan si intenționez să vină în secret să vadă un prieten. Dar Japan a fost prins de un angajat. Se uită la încheietura mâinii, care era reținută de un bărbat frumos în spatele clubului.
- Crede-mă, spun adevărul.
-Gluma ta este prea veche. Spune-mi sincer. Care club te-a angajat?
-Nimeni ,Japan a clătinat rapid din cap în semn de negare. A fost împins să stea cu spatele lipit de perete, în timp ce cealaltă persoană și-a folosit brațul pentru a-l ține de umăr pentru a-l bloca.
-Sunt rănit, hyung. Pot să-mi dai drumul. Primul?
-Atunci de ce ai venit? Dar Seiji a ignorat cererea de libertate a tânărului din față sa. Nu credea că poate avea încredere în nimeni la fel de ușor ca înainte. Dacă acest copil a fost trimis de un adevărat concurent, Seiji ar explica clar înainte de a i-l înmâna lui phi Lucy să se ocupe:
-Ce, de ce ai venit aici?
-Hai, hai, vino…
-Răspunde!
-Oh, așa că am venit să aplic pentru un loc de muncă, aici, a oftat Japan în secret ușurat când și-a dat seama că in fața clubului era... când a coborât din taxi el a văzut un semn de recrutare pentru chelner și si-a mulțumit in propriului creier că e inteligent.
-Minciună.
-ADEVĂRAT! Văzând astfel de oameni frumoși, am experiență. Nu cred. Japan a împins ușor mâna lui Seiji de pe umărul său și a rămas drept și a început să imite o dramă la care bunica îi place să se uite la televizor
-Bună, client. Oh, ești îmbrăcat așa de frumos azi. Iată băuturile pe care le puteți comanda. Hopa, mulțumesc. Te interesează rețetele de băuturi? Vrei să încerci ceva nou și la club?
-Oh, în regulă. Ingredientele pentru noua băutură sunt din Elveția. Gustul este foarte bun. Pot să confirm. Haha. Am gustat puțin în secret. Hei!!
Seji care stătea și urmăreau marele spectacol avea o expresie pe fata că nu prea credea ca Japan a mai făcut asta înainte. El a spus totul în haos. Inclusiv picioarele care se mișcă și merg alternativ înainte și înapoi până când a sfârșit prin a se împiedica de propriile picioare și a dat să cadă.
-Vai!
Din fericire, Seiji a reușit să întindă rapid mâna și să-i țină corpul în timp, dar părea că și-a calculat greșit greutatea, făcându-și tot corpul să se prăbușească, băieți se izbi unul de celălalt până când acesta din urmă s-a izbit de perete se simțea aproape dureros. Dar asta nu este suficient.
😘
-Mă săruți, ești un pervers?!
-Ce naiba a fost un sărut? A fost un accident.
-Vrei să mă săruți?!
-Nu!
Seiji a fost încă rănit de un copil care nu a apreciat căderea asupra lui. Gura i-a atins accidental gura, împingându-l să lovească din nou în același loc, din nou.
-Ajut și tot nu-mi mulțumești.
-Mi-am cerut scuze înainte.
-De ce îți ceri scuze?
-De ce îți mulțumesc?
-Te ajut, sau vei pierde fața.
Cei doi tineri încă se ceartă între ei. Japan vrea ca Seiji să-și ceară scuze pentru că i-a furat primul sărut, în timp ce Seiji vrea să-i mulțumească că la salvat pe Japan de la cădere. Până când i se blochează în față.
-Pentru acesta, Lucy a verificat deja prețul, P’Ya. De data aceasta am primit o mulțime de reduceri.
-Oh, atunci asta e bine. Comanda acum.
-Bine
-Deci nu o să-mi mulțumești, nu-i așa?
-Mi-ai cerut scuze înainte. Îți voi mulțumi în curând.
-Ce naiba?
Madame Freya a încetat să vorbească cu Lucy de îndată ce a auzit vocea cuiva cartându-se în urechi. Ea astăzi plănuiește să meargă și să verifice spatele clubului, s-a îndreptat în grabă spre sursa sunetului și, de îndată a văzut-o pe a doua gazdă a clubului stând și certându-se cu cineva care stătea cu spatele la ea, a întrebat calm.
-Ce este zgomotul acela, copii?
Cei doi tineri au încetat să se certe ,de îndată ce a auzit o voce dulce, familiară, Japan știa foarte bine a cui era vocea. Așa că s-a întors în grabă să-i vadă față și a văzut imediat chipul frumos al tinerei femei, el era un fan, a urmărit fiecare clip care a fost postat pe rețelele de socializare, buzele tânărului s-au lărgit într-un zâmbet emoționat. Același sentiment ca fanii care își întâlnesc artiștii preferați.
Dacă putea să țipe, probabil că Japan ar țipa deja!
-Domnișoară Freya, Atât de frumoasă, frumoasă ca un înger.
-Eh ne cunoaștem si noi? Fața nu îmi este deloc familiară.
-Știu, știți, am urmărit fiecare program în care doamna Freya a fost intervievată. Doamna Freya este atât frumoasă, cât și talentată, foarte prețioasă, a răspuns Japan pe un ton entuziasmat. Și-a spus gândurile lung și a întins și chiar i-a dat degetele mari de la ambele mâini 👍
-În viața reală sunteți mai frumoasă decât pe ecran.
-Spui adevărul prea mult. Persoana care a primit complimentul a acționat jenată.
-Pot să fac un selfie cu tine?
-Bine.
Freya s-a apropiat de tânărul de vârsta fiului ei și a zâmbit dulce la camera de pe telefonul mobil pe care Japan il susținea. Făcu o fotografie cu ea schimba poziția pentru trei sau patru poze și este gata.
-Dar de ce ai venit la clubul meu?
-Oh, eu sunt...
-A venit să aplice pentru un loc de muncă, P’Ya, a întrerupt Seiji pe persoana care a răspuns cu o expresie uluită:
-Clubul nostru angajează chelneri.
-Oh, ce bine, te voi accepta. Freya a zâmbit dulce, ca o persoană bine dispusă.
-Începe azi munca. Seiji, dă-mi-o și eu ți-o dau. Lucy a venit să se ocupe din nou de cerere. P’Ya ar dori să vorbească mai întâi cu Lucy.
-Da, da.
-Luptă, micuțele.
-Da da da.
Japan avea chiar și o expresie pe față pentru că nu avea de gând să vină sa aplice pentru job, așa cum a spus la început, iar acum nu putea spune că s-a răzgândit. Ce naiba este cu acel tip pe nume Seji? Avea brațele încrucișate și se uita fix la mine.
-Ei bine, fă-o, fă-o, apoi renunță mâine.
Freya a mers și a vorbit cu Lucy în timp ce își ținea ochii pe curățenia clubului până la ajungerea zonei interioare. S-a oprit din mers când ochii ei au zărit un nou om de la curățenie .Chipul ei frumos dincolo de anii ei, dezvăluia un zâmbet fericit.
-Khem a crescut mult.
-Oh, proprietarul clubului și-a întors fața pentru a se uita la persoana care vorbise. Gândurile i-au ieşit la iveală. Ea știa exact cine era cealaltă persoană, ceea ce a făcut-o să zâmbească dulce și mai dulce decât înainte ea a dat din cap .
Meiji s-a întors să se uite din nou la băiat
-Așa este. Încă nu-mi vine să cred ochilor.
-Da.
-Dacă Khem iubește acest club ca mine, va fi bine.
-Dacă iubim pe cineva vom iubi întotdeauna ceea ce iubește, a spus Meiji în timp ce se uita la fața lui Freya. Ochii ei arătau niște sentimente care nu puteau fi ascunse.
-Ca mine îmi place acest club.
Între cele două femei s-a lăsat un moment de tăcere, Freya realizând ce vrea să spună prietena ei apropiată. Meji decide să se întoarcă și să facă contact vizual cu o altă persoană? Ceea ce a făcut-o pe Meiji să realizeze ce a spus accidental? Ea și-a corectat în grabă propriile cuvinte stângace.
-Ei bine, ai văzut acest club din prima zi. Trebuie să-l iubești, nu?
-Așa este, dar o tachinare, Madame Freya nu ar permite. Este ușor să-ti lași cea mai buna prietena să te iubească. S-a uitat și la persoana din fața ei. Ochii ei au tachinat și i-a oferit lui Meiji un zâmbet dulce și plin de inimă. Și mai stânjenit.
-Oh, ar fi bine să mergi și să iei niște gustări pentru băieți mai întâi. Azi este un nou meniu.
-Da.
Meiji a plecat rapid și a mers spre camerele gazdelor. Este un gest drăguț pentru ca oamenii să-l vadă. Mai ales Lucy care a fost uluită de femeie frumoasă pe care o urmează .
-Ce?
-Doamnă, încă nu am terminat de vorbit cu dvs. Haide mamă.
CITEȘTI
Iubire într-un club de noapte 💜
Romance⚠️🔞Avertisment privind conținutul sensibil, recomandat pentru vârsta de peste 18 ani. ⚠️🔞 Traducere neautorizată • De la fani, pentru fanii non-profit Interzis să copiați, să reîncărcați, să faceți pdf Credite Autorului de drept : Guy Suwannaroj...