Capitolul 9

37 5 1
                                    

Amanda Pov.

Așa se întâmplă când nu ești atent la ceea ce faci. Înainte cu câteva minute, am primit un mesaj de la Josh în care își cerea scuze pentru faptul că a fost mereu un bădăran cu mine. Ei bine, să văd un mesaj cu scuze din partea lui…Nu e ceva ce vezi în fiecare zi. Adică, Josh nu și-a cerut niciodată scuze de la nimeni chiar dacă era conștient că greșise. Nu știu cum a ajuns să îmi scrie acel mesaj.

Cu asta în minte, am apucat mânerul tigăii pentru a o muta de pe aragaz pe blatul din bucătărie și am reușit să mă ard. Mi-am dus mâna imediat sub jetul de apă rece de la chiuvetă, dar…Iisuse, doare ca naiba. Nu a durat mult până când Ron a fost lângă mine speriat de parcă cineva m-ar fi amenințat cu cuțitul și eu încerc să îi explic ce s-a întâmplat, dar tot ce reușesc să fac este să mă bâlbâi.

Mda…Am ajuns să mă bâlbâi cam des în fața lui Ron.

Totuși, ceea ce m-a luat prun surprindere a fost faptul că el a fost atât de nervos pe faptul că m-am ars încât aproape a țipat la mine. Total necaracteristic lui.

Și până la urmă, e doar o arsură. Nu a fost nevoit să reacționeze în halul acela. Și totuși, nu am putut să mă supăr pe el pentru că fiind un bun prieten, m-a dat cu acel unguent care a făcut durerea să dispară.

În câteva clipe după aceea, am simțit nevoia să îl îmbrățișez cu toată iubirea pe care o simt pentru el, pentru faptul că mereu îmi este alături. Nimeni nu s-a comportat cu mine, așa cum Ron se comportă. În momentul în care îmi voi face un iubit, știu exact ce anume să caut la unul. Vreau o persoană exact ca Ron.

Poate nu voi găsi prea devreme un astfel de bărbat sau poate că nu îl voi găsi niciodată, dar măcar știu ce așteptări să am de la un bărbat. Am terminat-o cu relațiile de văzul lumii doar pentru a nu fi văzută ca o ciudată care este la facultate și nu are un iubit. Merit mai mult decât o relație din care doar eu am de pierdut.

-Amanda?

Îmi aud numele rostit de Max și îmi mut atenția spre el ieșind din starea de contemplare în care eram adâncită.

-Scuză-mă, m-ai întrebat ceva? 

-Da. Întrebarea de be bilețelul din bol este “Ce fel de bărbați preferi?”? Repetă Max punând bilețelul deoparte, iar eu simt cum roșesc știind răspunsul pe care îl voi da.

-Prefer bărbații ca Ron. Dau eu răspunsul si toți încep să aclame de parcă ar fi la un meci de fotbal.

Privirea mea îl găsește imediat pe Ron care este în dreapta mea și pot spune că îl văd mulțumit de răspunsul pe care l-am dat.

Dacă este să fiu și mai sincera decât sunt de obicei, aș spune că e chiar mândru de ceea ce am spus.

-Dar în loc să cauți bărbați ca Stallion, nu mai bine ieși cu el? Continuă Max să mă întrebe atrăgându-mi atenția spre el, doar ca imediat să îmi mut din nou privirea spre Ron pentru a vedea dacă este deranjat de întrebarea lui Max.

Nu îmi dau seama la ce se gândeste Ron chiar acum, dar sigur nu este deranjat deloc de întrebarea lui Max. Cred că mai degrabă este curios de ceea ce voi răspunde.

-Ei bine…Dacă eu și Ron nu eram cei mai buni prieteni, probabil aș ieși cu el.

-Dar nu este frumos să ai o relație cu cel mai bun prieten al tău care știe deja totul despre tine? Intervine Karla curioasă, iar eu mă simt deja prea asaltată cu întrebări despre mine și Ron.

Noi doi…Nu cred că este posibilă o relație amoroasă între noi.

-Prea multe întrebări. E timpul lui Ron să extragă un bilet.

Toți încep să râdă de faptul că am schimbat subiectul, iar bolul cu bilețele ajunge la Ron. Acesta își bagă mâna în bol și extrage primul bilețel pe care îl atinge, iar eu mor de nerăbdare să văd ce scrie pe bilețel. Îl despăturește rapid și după ce a terminat de citit își întoarce capul spre mine având o privire nesigură. Îi iau bilețelul din mână și citesc cu voce tare.

“Sărută persoana de sex feminin de lângă tine timp de cincisprezece secunde.”

La naiba….

Toți ceilalți încep să aclame din nou, doar eu și Ron ne privim unul pe celălalt cu teamă. Apoi, mă uit la cei din jurul meu și o Karla îmi face cu ochiul. Nu știu ce mă sperie mai tare. Faptul că ei vor privi sau faptul că trebuie să mă sărut cu Ron? Dacă asta va schimba totul în relația noastră de prietenie? Dacă pe urmă nu vom mai putea fi prieteni?

-Nu e nevoie să accepți asta dacă nu îți dorești. Spune Ron atrăgându-mi din nou atenția la el.

În jurul nostru, ceilalți încep să huiduiască în glumă, iar eu trag adânc aer în piept.

-Oh haideți odată. Nu fiți cei care sparg petrecerea. Spune Max și restul râd.

Fie ce-o fi…E doar un sărut până la urmă. Asta nu va schimba dinamica în relația noastră.

Aprob din cap scurt către Ron și îl văd surprins de faptul că am acceptat. Poate nici măcar nu a vrut să accepte provocarea de pe bilețel, iar acum nu știe cum să dea înapoi.

Dar înainte să îmi schimb decizia, buzele lui sunt peste ale mele și ochii mei se închid instant. Buzele lui sunt mai moi decât m-am așteptat și mă găsesc bucurându-mă de sărut. Când limba lui îmi cere să își facă intrarea pentru a descoperi și mai multe secrete, accept, iar sărutul devine mai intens, încât uit în totalitate unde sunt sau faptul că avem spectatori. Limbile noastre fac cunoștință pentru prima dată și încep un dans lent al dragostei făcându-mă să simt cum totul se lichefiază în mine. Niciunul nu părem să mai fim conștienți de ceva din jurul nostru până când auzim pe cineva tușind fals.

-Cred că era vorba doar să vă sărutați, nu să faceți dragoste. Spune Joe fumând o țigară.

Întrerupem sărutul și simt cum obrajii mei iau foc. Respirația îmi este greoaie și observ că și Ron trece prin același lucru ca mine. Amândoi suntem vraiște și nu pot să mă gândesc decât la sărut, care a fost magnific.

Cum vom mai putea fi prieteni dupa ceea ce tocmai s-a întâmplat?

Friendship or more...?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum