Feel the life of the city (S2)

Capitolul 24 : Halfway Gone

Perspectiva lui Justin

-Ai cinci minute sa imi spui , pe scurt , tot ceea ce s-a intamplat . Am spus nervos , asezandu-mi geaca pe spatarul scaunului din fata lui Nate .

Dupa convorbirea noastra telefonica care nu durase mai mult de 60 de secunde , tot ceea ce am vrut sa fac a fost sa il pocnesc , direct in fata , asa ca am intreabt-o pe Britney daca vrea sa o duc inapoi acasa , insa tot ceea ce a zis a fost ca mai ramane putin cu Jenny sa o mai linisteasca , iar apoi va lua un taxi . Era o usurare si in acelasi timp o grija in plus . Usurare pentru ca stiam ca va fi in siguranta atata timp cat va sta in protectivitatea apartamentului lui Jenny si grija pentru ca stiam prea bine de ce pot fi taximetristii in stare . Eram capabil sa ma intorc inapoi in masina si sa conduc spre apartamentul lui Jenny , doar ca sa ma asigur ca era bine , dar acum chiar nu era momentul potrivit sa imi las grijile sa ma invaluie . Acum trebuia sa ma axez pe problema pe care Nate tocmai o crease .

-Omule , nu e asa de rau precum pare . A spus Nate , punandu-si mainile in fata in semn de aparare , in timp ce eu ma asezam pe scaun .

-Ai dreptate . E si mai rau decat pare . Am spus , privindu-l fix in ochi .

Acela a fost momentul in care l-am privit cu adevarat pe Nate si singurul lucru care imi sarise in privire erau ochii lui rosii , si cearcanele de sub ei . M-am incruntat . Stiam prea bine ca nu putea fi de la plans , sau ceva asemanator , pentru ca de cand il cunosc , Nate nu a plans niciodata . Asa ca singura explicatie care imi ramasese era aceea ca isi petrecuse noaptea foarte bine , fiind beat mort . Am oftat , strangandu-mi bratele la piept .

-Justin , imi pare atat de rau . Trebuie sa ma crezi ! N-am intentionat niciodata ca asta sa se intample . A spus el disperat , facand gesturi incoerente cu mainile deasupra mesei .

Puteam vedea cu coltul ochiului cum chelnerita isi aseaza sortul peste fustita scurta si isi controleaza pentru a mia oara machiajul in oglinda inainte de a veni spre masa noastra . Nate avea deja cea mai imensa casa de cafea posibila in fata asa ca probabil ca venea sa imi i-a si mie comanda .

-Cu ce va pot servi ? M-a intrebat ea pe un ton lingusitor , pe care eu l-am gasit de-a dreptul prefacut si repulsiv . Exact ca si decolteul ei gigantic .

-O cafea cu lapte si scortisoara . I-am spus , nedandu-i prea multa atentie inainte de a-mi indrepta privirea inapoi spre Nate .

Bineinteles ca a fost ofensata de comportamentul meu nepasator , dar nu aveam de gand sa dau prea multa atentie acestei copilarii . Singurul lucru care putea sa ma afecteze este acela ca probabil nu imi voi mai primi cafeaua la timp . Dar asta era doar un lucru neinsemnat pe langa problema de care trebuia sa ma ocup in moementul de fata .

-Vorbeste . I-am zis serios , asezandu-ma mai comod in scaun dupa ce mi-am asezat telefonul pe masa .

Se uita la mine pentru cateva secunde bune , nestiind , probabil , cum sau cu ce sa inceapa . Dar cand in sfarsit a deschis gura sa vorbeasca , mi-am tinut respiratia , ascultand fiecare cuvant pe care il rostea .

-M-am certat cu Vanessa acum cateva seri si a fot mai rau decat niciodata . Mi-a spus sa imi i-au bagajele si sa plec , fiindca era satula de certurile noastre zilnice .