Feel the life of the city (S2)

Epilog

And I can’t deny your eyes

Perspectiva lui Britney

-Asta e ceea ce vrei , de fapt ? A tipat el , impingandu-si soldurile in ale mele . Asta iti doresti ? Buzele sale imi atingeau urchea si imi faceau respiratia sa se opreasca . Dupa asta tanjesti ? Si-a pus mana in parul meu , tragandu-l atat de tare incat mi-am dat capul pe spate .

Voiam sa ii spun ceva . Voiam sa ii spun ceva care sa il opreasca . Voiam sa ii spun orice , insa dintr-un anumit motiv mai mult sau mai putin cunoscut , nu imi puteam gasi vocea .

Aveam nevoie ca el sa se opreasca . Si aveam nevoie ca el sa se opreasca fiindca stiam ca acesta nu era baiatul meu . Era un strain .  Era strain care statuse sase luni la dezintoxicare si care acum isi varsa toata frustrarea asupra mea .

Dar in acelasi timp era un strain atat , atat de cunoscut . Un strain pe care atat trupul cat si mintea mea il stiau mult prea bine . Un strain pe care inima mea il cauta . Un strain pe care eu totusi il cautam zi de zi . Si desi stiam ca nu e in regula , il voiam atat de mult . Atat , atat de mult incat corpul meu reactiona impotriva mintii mele .

-Spune-mi , Britney . Asta vrei ? M-a intrebat , strangandu-mi talia in mana sa stanga pana in momentul in care eram sigura ca a lasat vanatai .

Am scos un geamat adanc , punandu-mi mainile in parul lui , si tragandu-l spre mine , astfel incat fruntea lui era lipita de a mea . Si-a lins buzele si s-a uitat la mine asa cum obisnuia sa o faca inainte . Mi-am impins puternic soldurile in ale lui , facandu-l sa isi dea putin ochii peste cap .  Buzele mele erau atat de aproape de ale lui , incat ii puteam simti gustul pe varful limbii .

-Te urasc . I-am soptit , in momentul in care si-a deschis ochii .

A ras batjocoritor , tragandu-ma de par .

-Ma urasti ? A intrebat , zambind larg . Mi-as dori sa te urasc . Mi-as dori sa pot sa te urasc , papusa , pentru ca toata asta ? Mi-a strans mai tare talia in mana sa . Toata asta ma omoara .

Iar acela a fost momentul in care orice farama de control pe care inca o mai aveam , disparuse total . Ireversibil . Fara cale de intoarcere . L-am privit rece in timp ce privirea lui nu exprima altceva in afara de superioritate . I-am tras fata spre a mea in timp ce el inca imi tragea parul , insa de aceasta data in incercarea de a ne apropia cat mai mult posibil .

Buzele sale le-au prins pe ale mele intr-un mod violent in timp ce ma impingea din ce in ce mai tare in volanul masinii . Spatele ma durea , picioarele imi amortisera in jurul taliei sale , articulatiile mi se albisera de la forta cu care ii tineam parul intre degetele mele , dar nimic din toate acestea nu conta . Sarutul sau era ferm , distant , rece . Ma enerva . Ma enerva atat , atat de tare . I-am prins buza de jos intre dintii mei in incercarea de a-l face sa simta ceva . Orice . In incercarea de a-l face sa simta pentru mine ceea ce candva simtea .

Iar acum el radea . Imi radea in fata , impingandu-se in mod repetat in mine . Mi-am dat capul pe spate , lingandu-mi buzele si simtind gustul sangelui sau acolo .

Mi-a dat drumul la par , punandu-si ambele maini pe talia mea si ghidandu-mi soldurile spre ale lui .

-M-ai lasa , nu e asa ? A soptit , facandu-ma sa imi cobor din nou fata , la acelasi nivel cu a lui . M-ai lasa sa ti-o trag . Chiar aici . Chiar asa .

-Tu m-ai lasa pe mine . Soptesc , cu fruntea lipita de a sa , miscandu-ma in acelasi ritm cu el . M-ai lasa sa ti-o trag . Chiar asa , chiar asa...