Partea VIII.
Din perspectiva Sarei :
Droguri, petreceri, bani.
Lucrurile ce m-au schimbat cu adevarat. Dupa plecarea lui totul se schimbase. Tayler ma schimbase! Dar era bine. Drogurile imi alinau durerea, petrecerile ma faceau sa ma simt libera, fericita, iar sexul cu Tayler era din placere.
Stiam ca nu mai eram eu, ca altcineva ma controla acum. Eu eram doar o marioneta in jocul drogurilor. O simpla marioneta in jocul lor.
M-am aruncat in pat tragand si ultima doza pe care o mai aveam. In cateva minute avea sa isi faca efectul, ier eu sa ma transform in persoana care nu as fi crezut niciodata ca voi ajunge. Usa se deschise si cineva intra. Nu puteam deslusi cine era pentru ca efectul drogurilor deja isi facea simtita prezenta in corpul meu.
- Ce se intampla cu tine, Sara? Tipa o voce destul de familiara.
- Ma simt perfect!
- Ce sunt astea? Urla aceea voce.
Mi-am putut da seama dupa gesturile ce la facea. Era cu siguranta tata intr-o zi proasta in care se prefacea ca ii pasa de mine, dar tot ce facea era sa tipe cat era ziua de mare.
- Lasa-ma, tata! Am tipat si eu devenind nervoasa.
- Daca nu iti revi te voi duce la un spital de nebuni! Esti evident, nebuna! Spuse napustindu-se asupra mea. Imi trase manecile bluzei lasand la vedere niste taieturi adanci.
- Ce sunt astea, Sara?!
- Nimic. Am spus tragand inapoi bluza rozalie peste taieturile ce la facusem chiar cu o zi in urma.
- Cum nimic?!
A iesit trantind usa. Am auzit doar vocea sa nervoasa vorbind la telefon. Peste cateva minute s-a intors la mine in camera mult mai calm.
- Ce este? Am intrebat confuza.
- Mama ta vine dupa tine.
- Dar nu vreau sa merg la mama! Am tipat.
- Va trebui!
Mi-a scos o geanta mare si mi-a aruncat cateva haine acolo inchizand-o mai apoi. Ma lua de brat cu putere facandu-ma sa tip, dar degeaba. Masina mamei ma astepta in fata casei. Era foarte dureros, cum ma schimbau ca pe o marioneta. De la el, la ea.
Vazandu-ma, a iesit din masina luandu-ma in brate. Totul se schimbase. Mama mea se schimbase. Nu mai era aceasi mama grijulie, aceea mama ce ma iubea odata. Lacrimile curgeau fara oprire lasand niste suspine zgomotoase. In dreapta se afla un domn pe care nu il mai vazusem pana acum, probabil era iubitul de care imi spusese mama.
M-am urcat in masina si am privit discutia aprinsa dintre cei doi. Imi puteam da seama ca mama este furioasa pentru ca mereu se inrosea ca un rac, iar de data aceasta fata ei era exact asa. Am privit in oglinda si acel domn ma privea insistent. Nu i-am dat importanta pentru ca nu imi pasa cine era.
- Buna! Spuse zambind.
Nu i-am raspuns. Mi se parea foarte cunoscut si am preferat sa-l studiez decat sa-i raspund provocari. In cateva minute mama s-a intors in masina si l-a sarutat indelung in timp ce eu ii priveam socata. A pornit masina si sa indreptat spre noua ei locuinta. Daca ar fi fost David aici nimic din toate astea nu s-ar fi intamplat.
- Ce se intampla cu tine? Intreba mama devenind serioasa.
- Ce se intampla cu mine?
- Uita-te la tine! Spuse privindu-ma in oglinda. Este din cauza plecarii lui David?
- De unde stii de plecarea lui?
- Poate ma crezi o ipocrita, dar pana la urma sunt mama ta.
- Nu prea ai aratat asta! Am spus privind-o si eu in oglinda.
- Poate nu, dar tot o sa te iubesc.
Mi-am lasat pirvirea in jos. Nu o puteam privi cand era asa sentimentala, pentru simplul fapt ca incepeam sa plang, eram foarte sentimentala cand venea vorbea de dulcegari deastea. Intr-un final am ajuns pe strada unde locuia mama acum si am coborat fara chef din masina veche a mamei.
Locuinta era una normala, spre surprinderea celor doi porumbei. O parte buna in tot ce se intamplase era ca aveam camera mea. Am intrat direct in ea fara chef de indragosteala celor doi. Era o camera placuta si normala pentru o adolescenta.
Mi-am facut un dus fierbinte ce ma adormea si mai mult decat eram. M-am trantit in pat verificand mesageria. Aveam un mesaj de la tata, Tayler si David.
" Sper sa imi intelegi acest gest si sa nu ma urasti, chiar de stiu ca o faci. Am facut-o pentru binele tau. Nu stiam ce sa mai fac. Cu timpul "nebunia" ta se agrava tot mai tare, iar eu nu ma puteam descurca in aceste situati. Imi cer scuze ca imi expun sentimentele printr-un mesaj, dar sti ca nu ma pricep la dulcegarii deastea. Te iubesc! Noapte buna, panda! - Big Panda "
Era adevarat. Tata nu se pricepea niciodata sa spuna lucruri dragute, si apreciam chiar si acest mesaj. Prin minte mi-a trecut cea mai placuta amintire. Aceea amintire in care venise in camera mea, pe cand eram o mica pustoaica prostuta, cand venise pentru prima data sa imi povesteasca de baieti, despre tot ce simt ei. Probabil, mama ii spuse ca Maxi, primul meu iubit, ma ranise, iar el venise sa imi povesteasca despre tot ce tinea despre acest subiect. Am zambit amintindu-mi cu drag de aceasta amintire si am citit mesajul care ma interesa cu adevarat.
" Imi este dor de tine.. De ce nu imi raspunzi la mesaje? Parca trebuia sa vorbim in fiecare zi. Mi-ai promis! Imi este asa dor de tine.. Nimic nu merge bine aici. Ma simt pustiu printre atatia oameni. Am nevoie de tine! Vreau sa iti aud vocea. Sa plang alaturi de tine, sa rad alaturi de tine. De ce ma chinui asa? Iti place sa ma vezi suferind? Deabea astept sa ma intorc, sa te imbratisez si sa te sarut. Te iubesc foarte mult! Sper ca esti bine.. Noapte Buna! "
Fara sa vreau, lacrimii fierbinti au curs pe obraji mei imbujorati. De ce trebuia sa imi scrie tocmai acum?! Acum cand trebuia sa-l uit. Nu il voi ierta niciodata! Niciodata! Si cu aceste mesaje.. am adormit fara sa vreau
