Capitolul 6-Intoarcerea

121 21 3
                                    

•Perspectiva Esmeraldei•
Dimineata. Vrabiile canta frumos la fereastra.
-Hei, hei, trezeste-te! imi spune Adi mangaindu-ma pe obraz. Neata iubi.
-Neata, da' cat e ceasul?
-10:00.
-Vaii cat am dormit!
In doua secunde cobor din pat si ma indrept spre dulapul din camera.
Cand ma uit in dulap sa ma imbrac cu haine de zi, observ ca dulapul este gol.
-Imediat ma voi duce la shopping sa-ti cumpar haine!
-Pot sa vin si eu?
-Nu! Tu stai aici si asteapta-ma!
-Ok...
-Oricum te voi inchide, sa fiu sigur ca nu vei fugi.
*The back*
°Dimineata acasa la vila°
~Perspectiva naratorului~
-Mama, unde e Esmeralda? Ce i-ai mai facut si de data asta? spune Eddy nervos.
-Iti spun, dar nu te superi, ok?
-Spune!
-A murit.
-Cee?? Mi-ai omorat-oo??
-Nu.
-Atunci??
-Mai mult de atat nu pot spune.
-Esti o nenorocita! Te urasc! tipa Eddy la doamna Catrine.
Doamna Caty incepe sa planga.
-Femeie, nu ma gandeam ca esti in stare de asa ceva! spune domnul Fernando cu lacrimi in ochi.
-Nu, nu se poate! Mi-ai omorat-ooo!!! tipa Eddy plangand.
-Mama, chiar asa? tipa si Mary.
-Am crezut ca esti de partea mea, Mary! zice doamna Catrine.
-Nu pot fi de partea unei crime! tipa Mary.
-Eu nu zic nimic! spune Vanessa.
-Eu plec de acasa! M-am saturat! spune Eddy tipand cat il tine gura.
Isi impacheteaza repede un geamantan si pleaca de acasa.
*Close back*
*Perspectiva Esmeraldei*
Peste 20 minute Adi se intoarce cu doua sacose pline cu haine.
-Vaii cate ai luat!
Ii smulg sacosile din mana si ma duc in baie.
Mi-a cumparat mai multe rochii, de dimensiuni diferite dar si un maieu dracut cu decolteu, blugi rupti, o bluza rosie de iarna cu puf, pantaloni de iarna negri, o geaca mov si niste ghete albe.
Imi pun maieul, bluza, pantalonul si ghetele si ies din baie. Rochia mea preferata din toate acelea 7 este una rosie cu model decupat in spate, fara bretele si scurta pana la genunchi, dar foarte provocatoare. Poate ca daca voi iesi in oras cu Adi o voi purta.
-Ce frumoasa esti asa! imi spune Adi.
Eu ma inrosesc.
-Mersii...
-Rochiile iti plac?
-Foarte mult!
-O sa-ti mai iau haine dar pt inceput atat am avut timp.
-E in regula.
-Vrei ca deseara la ora 22:00 sa iesim in oras?
-Da...spun eu si mai rusinoasa.
-Ok atunci vom vorbi mai mult. Pana atunci am treaba. Ma intorc deseara. La revedere.
-La revedere.
Doamne cat de dulce si dragut e...E un scump pur si simplu. Doar sper sa nu ma raneasca, ca voi suferi foarte tare. Si sper sa ma iubeasca, la fel cum il iubesc si eu pe el.
Ora 22:03. Oare unde este si de ce intarzie? Peste 10 minute ma duc la etaj dar se aude o bubuitura si cobor. Un barbat inalt, muschios intra cu un cutit in mana si ma ia de gat punandu-mi cutitul deasupra gatului.
-Eu sunt adevarata persoana care trebuia sa te rapeasca, nu Adi. Doar datorita lui traiesti acum. Am vrut doar sa stii.
Brusc ma arunca pe podea si ma lovesc la nas.
Peste cateva secunde apare si Adi.
-Ti-a facut ceva?? Ca l-am vazut iesind de aici!
-Nu, doar m-a amenintat cu cutitul si m-a trantit pe podea.
-O va plati el!
-Stai calm, nu mi-a facut nimic rau.
-Nu conteaza! Uite, ti-am cumparat o trusa cu machiaj si niste pantofi . Acum du-te in baie si aranjeaza-te, iesim in oras.
Ma duc in baie. Imi pun rochia preferata, cea rosie provocatoare,ma incalt cu noii pantofi rosii cu toc ascutit, imi las parul pe spate, ma rujez strident cu rosu, ma dau cu fard deschis si ma machiez cu auriu.
Cand ies din baie Adi nu mai poate sa-si mai ochii de la mine.
-Ce frumoasa esti!
-Mersii...spun eu rusinata.
-Hai sa mergem.
Ma ia de brat si plecam. Afara ma asteapta un Lamburghini, masina visurilor mele.
Adi, politicos, imi deschide uda de la masina si ma sez pe scaun langa el.
-In ce oras suntem? il intreb eu.
-Roma.
Pornim la drum. Adi conduce cu cea mai mare viteza dar mie imi place asa.
In 5 minute ajungem la un restaurant luxos. Pasesc in el si observ ca este un covor facut din petale de trandafiri si la capatul acestui covor o masa cu doua scaune albe. Pe masa se afla un buchet cu trandafiri rosii, o sticla cu sampanie, doua pahare, o salata de legume si un pui rumenit. Suntem doar noi doi, singuri.
-Asta e restaurantul meu, l-am inchis acum ca sa stau doar cu tine.
-Ce dragut...de ce ai facut asta pentru mine?
-Pt. ca te iubesc.
-Esti sigur?
-Da.
-Atunci, daca ma iubesti cu adevarat, adu-ma inapoi acasa!
-Asta nu pot.
-Atunci nu ma iubesti.
-Ok, voi face asta, dar dupa ce mancam.
-Bine.
Mancam 20 minute si dupa pornim spre vila. Peste 2 ore ajungem.
Adi bate la usa, deschide doamna Caty si eu sar in față.
-Din nefericire pentru tine, m-am intors.
.........................................
VA URMA.

Capitolul 7 se va numi ,,Doua decese" si va fi cel mai trist capitol de pana acum. Sper sa va placa aceasta carte pana acum si sa va placa si in continuare. Va pup!

Razbunare cumplitaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum