Capitolul 9-Fantasma doamnei Catrine

130 19 7
                                    

×Perspectiva Esmeraldei×
Ne ducem toti trei la culcare. Nu m-as fi asteptat ca Craciunul si Revelionul sa mi le petrec asa. Niciodata nu m-as fi asteptat sa-mi pierd atat de repede prea-iubitul tata. Cand a vazut ca sunt vie, s-a bucurat atat de tare incat a suferit un infart. Poate ca ar fi trait daca nu at fi cazut pe scari, dar in viata te poti astepta de la orice.
-Esmeralda, Esmeralda, Esmeralda... se aude o voce in soapta care imi tot striga numele. Seamana cu a doamnei Catrine. Sigur mi se pare. Ea e moarta.
Inchid ochii dar acea voce se aude din nou. Aprind lumina dar nu e nimeni. Inchid lumina si incerc sa ma culc, dar acea voce se aude din nou. De data asta mai puternica. Simt ca cineva se apropie de mine. Deschid ochii si observ o umbra.

-Sttt Esmeralda, sa nu cumva sa tipi.
-Doamna Catrine? Ce vrei?
-Eu l-am pierdut pe Fernando si am suferit foarte tare. Am simtit ca e mort fara sa fi aflat asta, si m-am decis sa-mi iau viata. Esti constienta ca din cauza ta au murit doua inimi ce se iubeau? Ei bine, si tu vei pati la fel ca mine. Te blestem ca peste 3 ani Adi, singurul baiat pe care-l iubesti si-l vei iubi mereu sa moara strivit de tren. Priveste cum se va intampla:

Imi arata o imagine cum eu si Adi stam linistiti, eu cu capul pe pieptul sau, dar deodata ma impinge si pleaca de langa mine, ultimele lui cuvinte fiind ,,Adio...Te iubesc, sa nu uiti". Apoi se duce pe o linie de tren, trenul porneste si cu o mare viteza il doboara pe Adi.

-Nuu! incep sa tip eu. Adiii! Nuuu!!
-Ce se intampla? spune Adi si intra repede in camera mea. Eu zbier si plang in pat.
-Linisteste-te, probabil ai avut un cosmar.
-Nu! Fantasma doamnei Catrine ma urmareste! Ea era! Prima data s-a auzit vocea ei strigandu-ma, apoi a aparut o umbra ce vorbea cu mine. Si nu-s schizofrenica!
-Oricum dupa Anul Nou vom consulta un psiholog.
-Dar nu-s nebuna!
-Stiu, dar e mai bine asa.
-Ok, cum zici tu.
Se ridica si vrea sa iasa, dar eu il opresc.
-Te rog stai in seara asta cu mine, mi-e frica.
-Bine iubire.
Isi da bluza jos si raman uimita de abdomenul lui bine lucrat.
-Ce faci?
-Paii ai zis sa stau aici ca ti-e frica...si e cald aici.
-Hai pune-ti bluza la loc!
-De ce, lesini? spune el cu un zambet pervers.
-Nu de asta!
-Taci ca stiu ca-ti plac.
-Vreau sa dorm! Noapte buna.
-Noapte buna.

Se aseaza langa mine in pat si se baga sub plapuma. Ma atinge si ma strange puternic in brate. Ma simt protejata in preajma lui. Pun capul pe pieptul lui si in cateva minute adorm.
***********
•Dimineata. Ora 6:00 A.M•
~Perspectiva lui Adi~
Esmeralda doarme ca un ingeras in bratele mele. Cat de scumpa e... Totusi sunt foarte ingrijorat in privinta psihicului ei, sper sa nu aiba nimic.
Incep sa pup ingerasul pe frunte, pe nas, apoi o musc si sug buza ei de jos pana ma indrept spre gat si o sarut salbatic. Se trezeste.
-Adi...Neata, iubitule. Dupa aceste cuvinte deschide ochii si se uita dulce la mine.
-Neata, iubito.
Isi face curaj si imi ofera un sarut lung.
-Te iubesc. imi spune ea. Sa nu ma parasesti niciodata, da?
-N-as face asta in veci.
-Promiti?
-Promit.
-Am o intrebare.
-Spune.
-Cand e ziua ta?
-26 iulie. Atunci implinesc 15 ani.
-Eu pe 30 septembrie implinesc 18 ani.
-Aaa...
-Bine, hai ca eu trebuie sa plec. Am treaba.
-Ok. Pa.
×Perspectiva Esmeraldei×
Bineinteles ca nu-mi spune ce treaba are. Sunt curioasa cu ce se ocupa.
20:00
-Am venit, iubire! spune el entuziasmat.
-Ti-am luat o vopsea, acest buchet cu trandafiri rosii si am clarificat niste lucruri.
-Ce lucruri?
-Pe 3 ianuarie mergem la un psiholog.
-Esti un nesimtit!
-Dar mai am o surpriza pentru tine!
-Ce surpriza?
-Vom merge la ski de acum pana pe 3 ianuarie.
-In ce oras? Sau mai bine zis, in ce tara?
-Surpriza!
..................................................

In poza de la media e Esmeralda. In capitolul 10 voi posta la media o poza cu Adi. Capitolul 10 se va numi ,,In vacanta la ski". Va pup! :*

Razbunare cumplitaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum