Razbunare cumplita

Capitolul 13-Durere

×Perspectiva Esmeraldei×
Nu pot sa cred ca singurul baiat pe care il iubesc m-a inselat intr-un mod atat de dureros...Numai eu si cu Dumnezeu stim cat de tare ma doare. M-a lovit in cel mai sensibil loc, mi-a ranit inima, dar tot pe el insusi s-a distrus, deoarece in inima mea doar el traieste...
*The back*
-Cred ca esti constient ca din acest moment, m-ai pierdut.
Dupa aceste cuvinte ma indrept spre usa cu o suferinta enorma in inima. Lui Adi i-a parut rau pentru fapta lui, dar prea tarziu. Mi-am pierdut toata increderea in el, desi am crezut ca ma iubeste, acum sunt sigura ca m-am inselat, dar asta nu inseamna ca nu voi suferi. Dupa fapta lui, eu tot il iubesc mai mult ca pe viata mea si nimeni si nimic nu ma poate scuti de durere. Voi suferi mult, asta stiu, imi e greu fara el si ma doare, dar stiu ca cu timpul durerea dispare. Trebuie sa renunt la iubirea mea distructiva pentru el. Sunt nevoita.
Imediat dupa ce am iesit din cabinet, lacrimile imi inunda fața si o mare durere ma apasa pe inima. Eu sunt cea mai sensibila persoana, dar in acelasi timp si cea mai puternica, am puterea de a trece peste orice. De cand l-am vazut inaintea ochilor mei pe Adi inselandu-ma, acea scena mi-a ramas intiparita in minte si am realizat ca iubirea este ca un medicament pe care daca nu-l iau la timp o sa ma doara...
Cand ajung acasa, fratele meu Eddy ramane uimit cand ma vede cu ochii umflati de plans. Ma intreaba ce am patit, dar prefer sa tac. Fug in camera mea si toata ziua nu fac altceva decat sa plang si sa ma gandesc la cel ce mi-a frant inima.
*Close back*
Este ora 22:00 si tot nu ma pot opri din plans. Daca o mai tin tot asa, voi ajunge la spital sau voi deveni depresiva. M-as bucura, asa s-ar termina cu suferinta mea. Ucigatorul de inimi nici nu s-a deranjat sa vada daca sunt bine, daca mai traiesc...Nu-l intereseaza de mine, eu pentru el am fost doar o simpla atractie. Asa cum pe el nu-l intereseaza de mine, nici pe mine nu ma va mai interesa de acum incolo.
Ma rupe din ganduri o persoana ce se apropie de usa mea cu pasi rapizi.
-Pot sa intru? spune sora mea Mary.
-Da, intra Mary.
Intra, ia loc pe pat langa mine si se uita cu mila la mine.
-Esmeralda, tot plangi de cand ai venit de la cabinetul de psihologie. Spune-mi te rog ce s-a intamplat, ca sa te pot ajuta.
-Nu s-a intamplat nimic, sunt bine.
-Te rog, nu ma minti. Spune-mi adevarul.
-Bine, sora. Voi incepe cu inceputul. Eu si cu Adi...suntem impreuna. Mai bine spus, am fost.
Privirea i se albeste si o lacrima i se prelinge pe obraz. Stiam eu, Mary simte ceva pentru Adi.
-Ce?! Si eu de ce aflu tocmai acum?
-Am inceput o relatie cu el de cand am plecat in vacanta, dar se pare ca s-a terminat. spun eu cu lacrimi in ochi.
-Ce ti-a facut?
-S-a sarutat in birou cu psiholoaga, mai corect spus, s-a mozolit din toata inima cu fosta lui iubita.
Nu mai apuca Mary sa spuna ceva ca ii auzim vocea lui Eddy.
-Esmeralda! Coboara pana jos putin!
-De ce?
-Asculta-ma si vin-o!
-Hai sa vedem ce vrea fratele nostru.
-Da...
Cobor cu Mary si o ceasca de cafea in mana dar o scap pe picioarele lui Eddy cand il observ pe Adi in casa.
-Ce cauta ordinarul asta aici? tip eu nervoasa.
-Sora, m-a rugat sa il las sa discute ceva personal cu tine.
-Niciodata!
-Pleaca de aici, javra penala! tipa Mary la Adi.
Se apropie de el si ii trage o palma din toata inima.
-Imi spuneti si mie va rog ce aveti cu Adi? spune Eddy nedumerit.
-Frate, a avut o relatie cu sora ta Esme si a inselat-o din prima! spune Mary nervoasa.
-E adevarat, Esmeralda?
-Da...raspund eu.
Eddy se apropie de Adi si ii ,,ofera" un pumn ce il doboara la pamant. Eu tresar in acel moment. Eddy il priveste cu ura si il loveste cu piciorul in abdomen. Adi geme de durere.
-Frate, opreste-te! ii spun eu.
-Nu, iubire. Merit mult mai mult de atat. Lasa-l pe fratele tau sa continuie, caci nu voi riposta. Am pierdut tot ce am avut, te-am pierdut pe tine si vreau sa mor.
Eddy ii mai da un picior in coaste dar se opreste cand eu incep sa plang in hohote.
-Mary, du-o te rog pe sora ta in camera. Nu vreau sa ramana cu mai multe traume.
-Hai in camera sora...
-Nuu! Nu pot permite ca Adi sa fie batut mar! Frate, te rog! Si tu, pleaca odata! Nu vreau sa te mai vad niciodata!
-Bine, voi pleca, dar sa nu uiti ca te iubesc si in acel moment mi te-am imaginat doar pe tine, nu pe ea!
-Am spus sa pleci!
-Bine, plec. Pe curand.
Imediat ce iese din casa le spun noapte buna lui Eddy si Mary si ma duc in camera mea. Toata noaptea voi plange si voi suspina, caci durerea este prezenta in inima mea si va fi mereu.

VA URMA.

Dragilor, imi pare ca voi intrista cu acest capitol plin de drama, chiar acum de Craciun, dar asa a fost sa fie. S-a nimerit Craciunul nostru in acelasi timp cu despartirea dintre dragii nostri Esmeralda si Adi, dar se vor impaca ei, nu va ingrijorati.
Va urez Craciun fericit tuturor si va pupacesc! Sa aveti o seara calduroasa si plina de fericire!